Oferta României pe piața shipping-ului: 17.803 navigatori și 19.253 de lucrători auxiliari
1092
De Ziua Internațională a Marinei Comerciale, reprezentanții shipping-ului românesc și-au dat întâlnire la Seaman´s Club-ul din Agigea.
"Această zi își are rădăcinile în perioada de dinaintea primului război mondial, la începuturile flotelor moderne. Din 2004, ea este marcată și în țara noastră. Este o sărbătoare a navigatorilor și armatorilor" – a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor.
La reuniune au fost invitați marinari români și străini, văduve ale navigatorilor, reprezentanți ai SLN și ai armatorilor, ai companiilor de crewing, ai Autorității Navale Române și ai căpităniilor portuare.
În ciuda faptului că doar 5 nave maritime mai arborează pavilionul țării noastre, lumea shipping-ului românesc este bine reprezentată pe piață. Potrivit statisticilor întocmite de SLN, la mijlocul anului 2008, numărul navigatorilor români era de 17.803 persoane. 12.071 dintre ei erau activi, adică aveau un contract de îmbarcare. Marea majoritate muncesc pe nave aparținând companiilor străine. Din total, 6.952 sunt ofițeri, iar 7.292 sunt nebrevetați. Corpul ofițeresc cuprinde: 715 comandanți de cursă lungă, 872 secunzi, 1.652 ofițeri II și III punte, 649 șefi mecanici, 891 ofițeri I mecanici, 1614 ofițeri II și III mecanici, 227 electricieni șefi și 327 ofițeri electricieni. La cei 17.803 de navigatori români, brevetați și nebrevetați, se adaugă 19.253 de lucrători de pe navele de pasageri (cameriste, recepționeri, barmani, ospătari, vânzători etc.), care fac parte din categoria personalului navigant auxiliar.
Numărul companiilor de crewing autorizate să funcționeze pe piața muncii din România se ridică la 114. Lumea armatorilor este mult mai restrânsă. În prezent, funcționează 7 companii de navigație maritimă, cu capital românesc, ale căror vapoare sunt înregistrate în țări cu o fiscalitate mai avantajoasă pentru shipping. În schimb, numărul armatorilor din navigația fluvială este ceva mai mare.
"Cu prilejul aniversării din acest an, am marcat o realizare de excepție: punerea bazelor instituționale ale Proiectului Black Sea. După cum se cunoaște, la Odessa, liderii sindicatelor navigatorilor și docherilor din țările riverane Mării Negre au decis că e timpul să acționeze împreună, pentru a pune capăt crizei din zonă. Pentru a ne coordona eforturile, am înființat Comitetul Mării Negre, prima structură internațională a navigatorilor din acest bazin" – a declarat Mihălcioiu.
Liderul sindicatului a afirmat că, în ciuda creșterii salariilor din shipping, navigatorii români se confruntă, în continuare, cu numeroase probleme: contracte de muncă întocmite în defavoarea marinarilor, de către unele companii străine; neasigurarea condițiilor de muncă și viață la bordul navelor, așa cum au promis angajatorii înainte de îmbarcare; accidente de muncă și îmbolnăviri pe mare; perceperea comisioanelor ilegale de la navigatori, de către unele companii de crewing.
"Această zi își are rădăcinile în perioada de dinaintea primului război mondial, la începuturile flotelor moderne. Din 2004, ea este marcată și în țara noastră. Este o sărbătoare a navigatorilor și armatorilor" – a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor.
La reuniune au fost invitați marinari români și străini, văduve ale navigatorilor, reprezentanți ai SLN și ai armatorilor, ai companiilor de crewing, ai Autorității Navale Române și ai căpităniilor portuare.
În ciuda faptului că doar 5 nave maritime mai arborează pavilionul țării noastre, lumea shipping-ului românesc este bine reprezentată pe piață. Potrivit statisticilor întocmite de SLN, la mijlocul anului 2008, numărul navigatorilor români era de 17.803 persoane. 12.071 dintre ei erau activi, adică aveau un contract de îmbarcare. Marea majoritate muncesc pe nave aparținând companiilor străine. Din total, 6.952 sunt ofițeri, iar 7.292 sunt nebrevetați. Corpul ofițeresc cuprinde: 715 comandanți de cursă lungă, 872 secunzi, 1.652 ofițeri II și III punte, 649 șefi mecanici, 891 ofițeri I mecanici, 1614 ofițeri II și III mecanici, 227 electricieni șefi și 327 ofițeri electricieni. La cei 17.803 de navigatori români, brevetați și nebrevetați, se adaugă 19.253 de lucrători de pe navele de pasageri (cameriste, recepționeri, barmani, ospătari, vânzători etc.), care fac parte din categoria personalului navigant auxiliar.
Numărul companiilor de crewing autorizate să funcționeze pe piața muncii din România se ridică la 114. Lumea armatorilor este mult mai restrânsă. În prezent, funcționează 7 companii de navigație maritimă, cu capital românesc, ale căror vapoare sunt înregistrate în țări cu o fiscalitate mai avantajoasă pentru shipping. În schimb, numărul armatorilor din navigația fluvială este ceva mai mare.
"Cu prilejul aniversării din acest an, am marcat o realizare de excepție: punerea bazelor instituționale ale Proiectului Black Sea. După cum se cunoaște, la Odessa, liderii sindicatelor navigatorilor și docherilor din țările riverane Mării Negre au decis că e timpul să acționeze împreună, pentru a pune capăt crizei din zonă. Pentru a ne coordona eforturile, am înființat Comitetul Mării Negre, prima structură internațională a navigatorilor din acest bazin" – a declarat Mihălcioiu.
Liderul sindicatului a afirmat că, în ciuda creșterii salariilor din shipping, navigatorii români se confruntă, în continuare, cu numeroase probleme: contracte de muncă întocmite în defavoarea marinarilor, de către unele companii străine; neasigurarea condițiilor de muncă și viață la bordul navelor, așa cum au promis angajatorii înainte de îmbarcare; accidente de muncă și îmbolnăviri pe mare; perceperea comisioanelor ilegale de la navigatori, de către unele companii de crewing.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!