Interviu cu Radu Răducu, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor - Palas din Constanța

Oieria Palas - unicul institut de cercetare care a realizat și omologat noi creații biologice, în ultimii zece ani

791

Articole de la același autor

- Domnule director, câte proiecte are în derulare, în domeniul cercetării fundamentale și aplicative, institutul pe care îl conduceți?

- Avem în derulare 15 proiecte de cercetare. Patru dintre ele sunt derulate prin programul sectorial Ader 2019 – 2022, gestionat de Ministerul Agriculturii. Alte nouă proiecte sunt finanțate din bugetul Academiei de Științe Agricole și Silvice, iar restul sunt susținute din surse proprii.







- Care este tema acestor proiecte?

- Marea lor majoritate sunt proiecte de genetică și de ameliorare, aceasta însemnând noi creații biologice la ovine și caprine, cu performanțe înalte, adecvate intereselor crescătorilor. Toate aceste proiecte de ameliorare sunt urmate de proiecte de tehnologii, pentru că fiecare nouă creație biologică are un specific al ei. Pentru producția de carne este nevoie de o anumită tehnologie, pentru cea de lapte, o tehnologie anume, iar pentru cea de lână, alta. Toate acestea necesită o perioadă lungă de timp, pentru că nu poți să obții un rezultat sigur dacă nu ai un control multianual asupra eficienței acestor cercetări.

De asemenea, avem proiecte legate de funcția de reproducere. Pe vremuri, însămânțările artificiale se făceau pe o scară largă. În prezent, metoda nu este atât de răspândită în sectorul ovinelor și caprinelor, în rândul crescătorilor. Dar în unitățile de elită, cum este institutul nostru se practică această metodă. Utilizăm material seminal de la berbeci extrem de valoroși la un număr mare de femele. În cazul unei monte natural dirijate, un berbec nu poate efectua mai mult de două sau trei monte într-o zi. În cazul însămânțării artificiale - care presupune recoltarea materialului seminal și pregătirea lui – se pot însămânța zece animale cu material de la un reproducător, într-o zi. Toate acestea presupun un efort foarte mare și o atenție deosebită, pentru că materialul seminal recoltat trebuie analizat. Este o cercetare în sine deosebit de laborioasă.



- V-ați propus realizarea unor rase noi de ovine?

- Prin proiectele noastre de cercetare nu urmărim neapărat realizarea unor noi creații biologice, ci o divizare în cadrul raselor istorice, consacrate, omologate, o divizare a unei părți din efectivele acestor rase spre un tip de producție sau alta. Iată un exemplu: Rasa Merinos de Palas creată de institutul nostru este unică între rasele Merinos din lume, pentru că este o rasă mixtă, pentru lână și carne. Variabilitatea mare din cadrul acestei rase, dacă ne referim la aptitudinile corporale și pentru producția de carne, ne pune în situația să creăm linii genetice specializate pentru carne, pentru lână fină și super-fină în cadrul aceleiași rase. Nu este afectată rasa, dar exploatarea pentru un anumit tip de producție sau alta este în interesul crescătorilor. Trebuie menționat că aceste rase sunt deosebit de bine adaptate condițiilor de mediu din Români, se comportă foarte bine și productiv, și reproductiv.





- Ce efective de animale are institutul în prezent?

- La ora actuală, la Palas avem: 1.800 de oi mame, 150 de berbeci de reproducție și aproape 1.000 de capete tineret, femele și masculi de reproducție. Acesta din urmă reprezintă perspectiva: o parte din tineret va intra la turma de bază, în cadrul institutului nostru, iar restul animalelor vor fi livrate crescătorilor pentru a-și ameliora efectivele pe care le dețin. Animalele pe care le valorificăm prin vânzare pleacă de la noi cu o genealogie cunoscută până la stră-stră-bunici, iar Asociația Crescătorilor de Ovine din Dobrogea, le eliberează certificatele de origine și productivitate. Mai avem un efectiv de circa 2.000 de capete de ovine, la bazele experimentale din Reghin (județul Mureș), unde se lucrează pe rasa Țigaie Ruginie, și alta la Bilciurești (județul Dâmbovița), unde se lucrează pe rasa Țurcană. În total avem circa 6.000 de capete de ovine, iar la primăvară vor fi circa 6.500 de capete.



În cazul efectivelor de capre, la Palas avem o linie specializată în producția de carne, pentru că în România nu prea există așa ceva. Din încrucișarea rasei Carpatine cu rasa Boer am obținut mai multe generații de metiși, care acum au intrat în izolare reproductivă și se consolidează genetic această populație, care va fi declarată ca rasă, în următorii patru – cinci ani. La Reghin, avem un efectiv de circa 200 de capre din rasa Carpatină. Se lucrează la ameliorarea potențialului lor productiv și la un proiect ce urmărește selectarea reproducătorilor din cadrul rasei Alpină, a exemplarelor al căror lapte are un conținut mai mare de cazeină, o proteină care mărește rentabilitatea în cazul transformării laptelui în brânzeturi.





– Aveți colaborări pe plan internațional? Ați livrat material genetic cercetătorilor și producătorilor din alte țări? După câte îmi amintesc, în anul 2019 ați primit vizita unor reprezentanți ai asociațiilor profesionale și organismelor de selecție a ovinelor, din Franța.

– Într-adevăr, francezii au venit la noi pentru că doreau să afle în ce stadiu se află creșterea rentabilă a ovinelor în România. Ei sunt preocupați de partea economică a creșterii animalelor. În prezent, avem o colaborare cu o societate franceză care se ocupă de ameliorarea raselor de ovine pentru producția de carne. Pe baza acestei relații am făcut un import de berbeci din rasa Rouge de l’Ouest, cu ajutorul cărora am obținut precursorii pentru noi rase de carne. Francezii sunt interesați de o colaborare cu noi, pentru dezvoltarea anumitor rase din Franța, care s-ar potrivi climatului și condițiilor de la noi, dorind să le extindă și în România. Au văzut patrimoniul genetic pe care îl avem noi și l-au apreciat, afirmând că se ridică la nivelul de performanță al raselor pe care le dețin în Franța. Dar important este interesul crescătorilor români pentru calitatea raselor din Franța, întrucât piața noastră de desfacere sunt țările arabe. Acestea vor să importe din România animale cu calități deosebite pentru producția de carne.





- Cu ce probleme, dificultăți se confruntă institutul dumneavoastră în prezent?
- După cum știți, am dus o luptă îndelungată pentru a obține hotărârea de guvern prin care institutul să fie finanțat de la bugetul Ministerului Agriculturii, cum era normal. Cu sprijinul ziarului „Cuget Liber”, căruia îi mulțumim pe această cale, am reușit acest lucru. În prezent suntem finanțați în proporție de 60% de la bugetul de stat și 40% din surse proprii. Din păcate, fiind instituție publică avem foarte multe constrângeri în ceea ce privește achizițiile publice pentru aprovizionare, servicii ori lucrări de reparații. Toate trebuie făcute doar prin SEAP, sistem care nu oferă siguranță în ceea ce privește seriozitatea câștigătorilor de contracte. În schimb, pe linia cercetării, finanțarea fiind asigurată, nu mai avem probleme.

În încheierea interviului aș vrea să precizez că suntem unicul institut de cercetare din România care în ultimii zece ani a realizat și omologat noi creații biologice foarte solicitate de crescători. Bucuria noastră cea mai mare este atunci când un crescător vine și ne spune că este extraordinar de mulțumit de rezultatele pe care le are cu genetica luată de la noi. Cercetarea trebuie să fie în slujba agricultorilor!



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Joi, 21 Aprilie 2016
Stire din Economie : Salvați Oieria Palas!
Sâmbătă, 08 August 2015
Stire din Economie : Eroii de la Oieria Palas
Pagina a fost generata in 1.0619 secunde