Păcănelele, mai importante decât educaţia! Industria jocurilor de noroc, tratată cu blândeţe în „vara tăierilor”

Localităţile ţării noastre sunt pline de săli de jocuri de noroc şi de case de pariuri, iar Constanţa nu face excepţie de la regulă. Mirajul câştigului fără muncă i-a prins pe mulţi români, iar companiile din domeniu profită din plin de această slăbiciune umană şi fac bani mulţi. Dar cât de solidară va fi industria jocurilor de noroc în aceste vremuri în care austeritatea este cuvântul de ordine?

Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar. Printre cele mai importante prevederi adoptate, se numără reducerea finanţării partidelor politice, în anul 2026, cu 40% comparativ cu anul 2024, introducerea, de la 1 august 2025, a obligaţiei de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii, pentru partea care depăşeşte suma de 3.000 lei lunar, dar şi eliminarea statutului de co-asigurat şi a excepţiilor de la plată pentru asigurările de sănătate.

Şi pe linia de învăţământ au fost luate măsuri, limitarea drastică a burselor şcolare şi mărirea normei didactice cu două ore pentru profesori fiind cele mai drastice. Dar controversa a apărut atunci când a venit vorba despre jocurile de noroc!

S-a lucrat cu mănuşi!

„Bisturiul” guvernanţilor a tăiat cu blândeţe când s-a ajuns la jocurile de noroc. N-au mai fost duritate, fermitate şi nici explicaţii transmise pe ton solemn, ci s-a lucrat cu mănuşi, deşi opinia publică solicitase de multă vreme majorarea cotelor de impunere asupra veniturilor obţinute din astfel de activităţi.

Ce-a ieşit din „joben”? Mai nimic spectaculos. Astfel, impozitarea pentru operatori va creşte de la 21% la 30%, impozitarea pentru jucători va creşte de la 3% la 4% (taxa de retragere a banilor), iar taxa pe aparat va creşte cu 30%. De asemenea, pentru optimizarea monitorizării, s-a introdus obligativitatea producătorilor de a instala GPS-uri în toate aparatele.

„Impactul bugetar estimat ca urmare a aplicării modificărilor operate în domeniul jocurilor de noroc este de aproximativ 500 de milioane lei în anul 2025 şi de peste un miliard de lei în anul 2026", au socotit specialiştii Executivului.

Un cancer al societăţii

Cum au primit constănţenii aceste veşti?

„Mă aşteptam ca tăierile să înceapă de sus în jos, guvernanţii să taie mai întâi de la ei, apoi de la popor. Sunt de acord cu creşterea accizelor la alcool, tutun, ar fi trebuit impozitate mai mult veniturile din jocurile de noroc. Sunt un cancer al societăţii, iar tineretul ar trebui protejat. Dar, în loc să văd aceste activităţi descurajate, văd că sunt tratate cu blândeţe. Probabil că sunt interese la nivel înalt", a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, Octavian Grigore, pensionar constănţean.

„Creşti impozitul pe dividende cu şase procente, iar impozitul pentru jucători de noroc cu doar un procent? Mi se pare halucinant! Mediului de afaceri, producătorilor li se mai pune un samar pe cocoaşă, în timp ce industria jocurilor de noroc - vedeţi săli la orice colţ de stradă, ca să nu mai vorbesc de site-urile şi aplicaţiile online - este nu numai protejată, ci chiar încurajată să meargă mai departe", a adăugat Cosmin Sava, administrator de firmă.