Pe ce își cheltuiesc românii banii. Educația, la coadă!

În trimestrul al III-lea din 2019, veniturile totale ale populației (medii lunare/ familie) au fost de 4.872 lei, în timp ce cheltuielile au fost de 4.200 de lei în medie, arată datele transmise vineri de Institutul Național de Statistică. Luate individual (medii/persoană), veniturile au fost de 1.889 lei/persoană iar cheltuielile de 1.630 de lei. Așa cum era de așteptat, cei mai mulți bani îi dăm pe mâncare și băutură, iar cei mai puțini îi alocăm pentru educație.

Față de vara anului trecut (comparând deci trimestrul al III-lea cu trimestrul II 2019), veniturile totale au urcat cu 2,3% (cel mai mult au crescut veniturile din agricultură, în vreme ce cele din prestații sociale au avut un recul ușor). Cheltuielile au urcat în toamnă în ceea ce privește recreerea (toamna include luna august, tradițională pentru efectuarea concediilor).

Deși veniturile anunțate de INS vineri pot părea mari unora, reamintim că discutăm despre valori medii. Și că România rămâne o țară cu veniturile pe cap de locuitor aflată la coada Europei, cu disparități salariale în creștere, cu un șomaj la cote minime, unde deficitul de forță de muncă dă mari bătăi de cap angajatorilor.

Principalele constatări ale unui sondaj Eurobarometru (care privesc educația, venitul, statutul social și mobilitatea intergenerațională) arată, de asemenea, percepțiile asupra migrației și a globalizării; migrația fiind una dintre cauzele inegalităților din ce în ce mai accentuate.

Patru din 10 români spun că oamenii au șanse egale în viață. În Danemarca, peste 8 din 10 cetățeni cred că șansele sunt egale pentru toți, în vreme ce la greci procentul e cam ca în România. De asemenea, 80% dintre români cred că diferențele salariale sunt prea mari (și doar 8% le consideră ok). În Portugalia, 96% cred că aceste diferențe sunt prea mari, iar în Germania circa 50%.

În anul 2018, persoanele din gospodăriile considerate bogate au obținut venituri de 7,2 ori mai mare decât persoanele din gospodăriile considerate sărace. Raportul s-a menṭinut în jurul valorii de 7, exceptând anul 2015, când s-a înregistrat maximul perioadei (8,3) ṣi a anului 2017 când s-a înregistrat minimul perioadei (6,5).

Cum era de așteptat, inegalitate mai mare a veniturilor bănești disponibile se înregistrează la persoanele cu vârsta sub 65 de ani față de cele cu vârsta peste 65 de ani care sunt dependente numai de venituri din transferuri sociale.