Fracturi extrem de vizibile între diversele domenii de activitate din Constanţa, mai mult sau mai puţin producătoare de plusvaloare. Sunt diferenţe mari între salariile practicate pe piaţa oficială a muncii, funcţie de cerinţe, studii sau experienţă, oferta este sub aşteptările angajaţilor, iar în privinţa angajatorilor, aceştia încă nu sunt pregătiţi să implementeze noua directivă europeană: transparentizarea salariilor!
Chiar dacă a mai pierdut din facilităţile fiscale, iar inteligenţa artificială câştigă rapid tot mai mult teren, IT&C (Informaţii şi Comunicaţii) rămâne domeniul în care veniturile se menţin la un nivel ridicat. Conform studiilor realizate de cele mai importante platforme online de angajare din România, salariul mediu din IT a depăşit 11.000 de lei pe lună, vârfurile de peste 15.000 de lei fiind atinse de specialiştii seniori, în timp ce un o poziţie junior-position este remunerată cu 6.000-7.000 de lei.
Bine se câştigă din intermedierile financiare, asigurări, operaţiuni portuare, energie şi construcţii, unde media „sare” de 9.000 de lei, în timp ce salariaţii din HoReCa sunt cei mai prost plătiţi, salariile medii lunare fiind sub pragul de 3.500 de lei.
La nivel naţional, într-un top întocmit de comparatorul salarial Salario, marca eJobs, Constanţa ocupă o poziţie din Top 10, cu o medie salarială de 4.700 lei, devansată fiind de municipiul Bucureşti sau de judeţele Cluj, Timiş, Iaşi, Sibiu sau Braşov.
Salariile oferite pe litoral sunt sub aşteptările angajaţilor, în opinia majorităţii o sumă de 6.000 de lei având darul de a acoperi necesarul pentru un trai decent.
Soluţii pentru fidelizarea personalului
Unul dintre domeniile de activitate care „duduie” la Constanţa este cel al construcţiilor, însă angajatorii fac mari eforturi pentru a-şi păstra şi fideliza forţa de muncă.
„Nimeni nu a reuşit şi nici nu cred că va reuşi cineva prea curând să oprească fluctuaţia forţei de muncă. În special tinerii, atunci când primesc o ofertă mai bună, nu ezită să facă pasul, mai ales dacă e vorba de un şantier din Occident. Noi, constructorii, am pierdut din facilităţile fiscale şi a trebuit să acoperim acea diferenţă. Concret, fără 8.000-9.000 de lei net nu pot păstra un muncitor bun. Nu mai vorbesc de bonusuri la final de proiect. Avem şi tineri în echipă, pe care îi învăţăm meserie, sperăm să şi rămână", a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, Lucian L., administrator al unei firme de construcţii constănţene.
De partea cealaltă, nemulţumiri sunt în rândul angajaţilor din hoteluri, restaurante sau comerţ, unde, ce-i drept, majoritatea angajaţilor au cel mult diplomă de bacalaureat.
„Este mult de muncă şi nu numai pe perioada sezonului estival. Salariul de 3.700 de lei net abia îmi ajunge pentru rata la apartament, plata întreţinerii şi a alimentelor. Nu exclud varianta de a pleca la muncă în străinătate", ne explică Ioana, cameristă angajată la un apart-hotel din municipiul Constanţa.
Riscurile transparentizării salariilor
Angajatorii din România nu sunt pregătiţi pentru transparentizarea salariilor şi nu au început procesul de implementare şi adaptare la noua directivă a Comisiei Europene, care urmează să fie pusă în aplicare începând cu a doua jumătate a anului viitor.
Potrivit unui sondaj efectuat de eJobs, 62% dintre angajatori nu sunt pregătiţi pentru momentul în care piaţa salariilor va fi transparentizată în sensul publicării salariilor oferite în anunţurile de angajare, în timp ce 22% se simt parţial pregătiţi, au început să analizeze impactul şi să facă planuri, iar 16% sunt foarte pregătiţi şi au deja o politică de transparentizare a salariilor pe care o aplică în procesul de angajare.
„Există o parte bună a acestei transparentizări, dar şi riscuri. Bugetul pentru salarii este bine stabilit, nu mai am de unde să-l măresc. Pentru a atrage personal, trebuie să fac oferte atractive, salarii apropiate cu cele ale unor angajaţi cu ani mulţi pe statul de plată, iar de aici pot apărea tensiuni", avertizează George P., administratorul unei firme de pază şi protecţie din Constanţa.