Politicienii și administrațiile locale luptă de trei decenii să pună mâna pe porturile maritime și fluviale

616
Politicienii și administrațiile locale luptă de trei decenii să pună mâna pe porturile maritime și fluviale - politicieniisiadministratiileloc-1569009415.jpg

Articole de la același autor

Ideea trecerii porturilor fluviale și maritime românești la administrațiile locale are o carieră îndelungată. Primul care s-a gândit la o asemenea schimbare de statut, în cazul portului Constanța, a fost Traian Băsescu. În 1991, pe vremea când era ministru al transporturilor, a trimis o delegație din portul Constanța în trei porturi municipale europene: Anvers, Amsterdam și Rotterdam. Misiunea ei era să constate cum funcționează aceste porturi aflate în administrarea municipalităților, pentru a pregăti trecerea portului Constanța la administrația locală. 


Pe 10 ianuarie 1993, o delegație constănțeană condusă de primarul Cornel Neagoe și Gheorghe Mihăieși, președintele consiliului județean, pe care am însoțit-o câțiva ziariști constănțeni, i-a solicitat premierului Nicolae Văcăroiu să aprobe transferul portului Constanța la municipalitate. 


În 2003, ideea a fost reluată, în cadrul unei conferințe de presă, de senatorul constănțean Marian Pană, iar Matei Brătianu, pe atunci vicepreședinte al Blocului Național Sindical, a susținut-o la o reuniune a Federației Naționale a Sindicatelor Portuare. 
În 2004, Nicușor Constantinescu, proaspăt uns președinte al Consiliului Județean Constanța, a solicitat trecerea portului Constanța și a Aeroportului Internațional "Mihail Kogălniceanu" în subordinea instituției sale. 


Alianța care a spus "DA"
În programul de guvernare al Alianței DA (2003 – 2007) și al Guvernului Tăriceanu (2004 – 2008), ideea a fost extinsă, stabilindu-se, negru pe alb, "trecerea porturilor maritime și fluviale în administrarea autorităților locale, cu condiția stabilirii unei politici tarifare unitare". 


În 2007, deputații social-democrați din Constanța au inițiat un proiect de lege prin care se prevedea transferul a 49% din acțiunile Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime la autoritățile locale, respectiv: 40% la Consiliul Municipal Constanța, 6%, la Consiliul Municipal Mangalia și 3%, la Consiliul Local Năvodari. 


Pe data de 3 mai 2007, la ora 10, 30, ministrul transporturilor, Ludovic Orban, le declara ziariștilor, la Gara Maritimă: "Deocamdată, nu intenționăm să transferăm portul Constanța spre autoritățile locale. Cel puțin pe o perioadă de trei - patru ani, până reușim să susținem toate investițiile necesare pentru a-l aduce la competitivitatea pe care o dorim." 


După doar câteva ore, în urma unei discuții cu Nicușor Constantinescu și primarul Radu Mazăre, ministrul și-a schimbat politica, declarându-le ziariștilor că, de principiu, e de acord cu transferul către municipalitate a 20% din acțiunile CNAPMC.
Tot în mai 2007, Constantin Matei, proaspăt numit director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime a lansat proiectul de trecere a portului vechi în administrarea municipalității. Era vorba de o suprafață de 80 ha, dintre care 60 ha de teren și 20 ha de luciu de apă, care ține de la dana 0 până la dana 23. Matei declara la acea vreme că ideea îi aparține în exclusivitate, ea fiind agreată de primarul Constanței (ar fi fost culmea ca Mazăre să nu o accepte!) și de ministrul Orban.


Prima breșă
Prima breșă în structura acționariatului CNAPMC a fost făcută de Fondul Proprietatea. În baza OUG 81 din 28 iunie 2007, acesta a primit 20% din acțiunile Administrației Porturilor Maritime Constanța. Transferul a reprezentat o măsură politică reparatorie față de proprietarii deposedați abuziv de statul comunist.


În 2008, s-a produs cea de a doua breșă în structura acționariatului CNAPMC. În baza Legii 216 din 24 octombrie 2008, statul a transferat 20% din acțiunile administrației portuare, din proprietatea sa, în cea a Consiliul Local Municipal Constanța. 
Tot în 2008, parlamentarii social-democrați Alexandru Mazăre, Eduard Martin și Manuela Mitrea au propus un proiect de lege care prevedea ca din pachetul de acțiuni de 60% din total, pe care statul îl deținea la CNAPMC, să se facă următoarea redistribuire: 21% la Consiliul Municipal Constanța, 15% la Consiliul Județean Constanța, 2% la Consiliul Municipal Mangalia, 3% la Consiliul Local Năvodari și 4% la Consiliul Local Agigea. 


În decembrie 2014, Curtea Constituțională a României a decis că sunt neconstituționale dispozițiile Legii privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de peste 1,3 milioane de acțiuni deținute de stat la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanta, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanța. Astfel că pachetul de acțiuni a reintrat în posesia autorității centrale.


Acum, în 2019, la apogeu de mandat, Guvernul Dăncilă intenționează să treacă porturile dunărene la administrațiile locale, deși această măsură nu este prevăzută în programul de guvernare.


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4566 secunde