Portul Constanța a pierdut 1.000 de locuri de muncă din cauza crizei economice

422
Portul Constanța a pierdut 1.000 de locuri de muncă din cauza crizei economice - port-1374687443.jpg

Articole de la același autor

În 1988, traficul de mărfuri din portul Constanța atinsese recordul, neegalat până astăzi, de 62.342.000 tone. La realizarea lui contribuiseră circa 20.000 de lucrători, media pe cap de om fiind de 3.117 tone.

În 2008 - an de vârf al creșterii economice mondiale, dar și pentru economia românească post-decembristă, portul Constanța a derulat 59.197.641 tone de mărfuri, cu circa 6.000 de angajați și o medie de 9.866 tone pe fiecare lucrător.

În 2012, după o criză economică mondială, mai cruntă decât cea interbelică, și o secetă, care a afectat exporturile de cereale, traficul portuar a scăzut la 44.880.758 tone. Totodată, numărul lucrătorilor din companiile de operare a scăzut la aproximativ 5.000, iar cantitatea medie de marfă manipulată a coborât la 8.976 tone pe cap de om.

Ce cauze au determinat dispariția a circa 15.000 de locuri de muncă slab productive, în aproape un sfert de secol? Vinovate de reducerea constantă a locurilor de muncă, dar și de schimbarea conținutului muncii sunt noile tehnologii de operare portuară: paletizarea și containerizarea mărfurilor, mecanizarea și automatizarea activităților, apariția silozurilor performante pentru cereale și ciment, a terminalelor moderne pentru materii prime siderurgice și containere. Privatizarea unităților de operare portuară în intervalul 1990 - 2000 nu a făcut decât să accelereze pătrunderea progresului tehnic în munca portuarilor. Locul lucrătorului cu cârca a fost luat de mașinistul policalificat, numărul docherilor care execută operațiuni manuale fiind tot mai mic.

Investițiile realizate în anii 2009 - 2012, în special în noi terminale de cereale, au accelerat procesul de înlocuire a muncii manuale cu operațiunile mecanizate, automatizate și de reducere a numărului locurilor de muncă slab productive.

Cu toate acestea, volumul de muncă manuală și numărul lucrătorilor "cu cârca" se menține ridicat. Este drept, o parte dintre ei nu mai sunt angajații operatorilor portuari, ci ai furnizorilor de forță de muncă temporară. Practic, s-a produs o externalizare a muncii necalificate.

În cele ce urmează, vom discuta despre modul în care recesiunea a afectat locurile de muncă din portul Constanța. Din datele de bilanț publicate de Ministerul Finanțelor Publice, rezultă că 30 de companii de operare au raportat, în 2008, un personal mediu total de 5.838 de lucrători.

După patru ani, în care economia portuară a suferit impactul crizei economice mondiale, al scăderii producțiilor de cereale din cauza secetei din 2012, al evenimentelor politice din Siria, Libia și Egipt, forța de muncă raportată de cele 30 de companii a coborât la 4.836 lucrători.

În acest interval, operatorii portuari au închis 1.002 locuri de muncă, respectiv 17,16% din cele existente în 2008. Cele mai multe le-au pierdut: Socep (196); Oil Terminal (177), Decirom (131), Comvex (127) și Frial (110).

Totuși, recesiunea a acționat destul de selectiv. Dacă 17 companii au raportat efective mai mici în 2012 față de 2008, alte 13 au înregistrat creșteri ale locurilor de muncă.

Se poate afirma, fără a greși, că progresul tehnologic și privatizarea sunt "vinovate" de dispariția a circa 14.000 de locuri de muncă din activitatea de operare, în intervalul 1990 - 2012. În seama crizei economice poate fi contabilizată o pierdere de cel mult 1.000 de locuri de muncă.

Studiul nostru arată că, în 2012, Oil Terminal a asigurat cele mai multe locuri de muncă: 22,66% din totalul celor raportate de cei 30 de operatori.

În continuare, vă prezentăm topul celor 30 de firme, ierarhizate în funcție de numărul mediu de salariați raportat în 2012 (în paranteze este consemnată creșterea, respectiv descreșterea, față de 2008):

1. Oil Terminal - 1.096 (-177);

2. Constanța South Container Terminal - 489 (-96);

3. Socep - 430 (-196);

4. Chimpex - 259 (-21);

5. United Shipping Agency - 239 (+70);

6. Comvex - 211 (-127);

7. Tomini Trading - 199 (-59);

8. Romned Port Operator - 189 (-3);

9. Decirom - 174 (-131);

10. North Star Shipping - 149

(-70);

11. TTS Operator - 147 (+8);

12. Umex - 132 (-99);

13. Casa de Expediții Phoenix - 125 (+18);

14. Minmetal - 106 (-99);

15. European Metal Services - 99 (+11);

16. Frial - 88 (-110);

17. Kirazoglu Corporation - 77 (+32);

18. Rotrac - 71 (-10);

19. Barter Trading Romania - 65 (+4);

20. APM Terminals Romania - 61 (+8);

21. Silotrans - 56 (+7);

22. Barter Port Operator - 51 (+7);

23. Niva Prodcom - 47 (-10);

24. Astar Stevedoring - 37 (-6);

25. Kronospan Zona Liberă Constanța - 34 (+18);

26. Sargeant Marine Romania - 29 (+1);

27. Beta Intertrans - 20 (+6);

28. Silo - Port - 18 (-3);

29. Amvexis Com - 12 (-5);

30. Canopus Star - 7 (+2).

Într-o altă ediție vom discuta despre evoluția productivității muncii în activitatea de operare portuară.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6231 secunde