Video Portul Constanța, investiții în infrastructură, pentru a sprijini reconstrucția Ucrainei

Portul Constanța este acum prioritatea principală a autorităților române. Administrația Porturilor Maritime Constanța a semnat de curând contractul de finanțare pentru extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 7 și nodul rutier de peste Canalul Dunăre–Marea Neagră, până la Porțile 8 și 9. Se dorește astfel îmbunătățirea accesului rutier intern. Iar în acest fel celebrele cozi de tiruri care așteptau și zile întregi să intre la operațiuni de încărcare descărcare ar putea să dispară.

„În momentul de față, apar uneori blocaje pe zona de A4 în zona giratoriului și vrem să eliminăm aceste blocaje. Bineînțeles că urmărim creșterea siguranței rutiere prin reconfigurarea sensului giratoriu de la capătul Autostrăzii A4, extinderea accesului prin Poarta 9 în legătură cu noul drum de conexiune între Porțile 9 și 7. Practic vrem fluidizarea circulației pe această rută. Finanțarea este în mare parte din fonduri europene, valoarea totală a proiectului este de 291 de milioane de lei, dintre care 118,4 milioane sunt fonduri europene, 118 milioane sunt de la bugetul de stat și contribuția noastră este de 10,7 milioane de lei", a declarat Cristina Rizea, director Comunitatea Portuară CNAPM Constanța.

În plus, a fost semnat și contractul de finanțare pentru modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța – etapa a II-a. Proiectul presupune realizarea a 20 de posturi de transformare noi și modernizarea a 66 de posturi de transformare din zonele Port Vechi, sectorul fluvio-maritim și în Constanța Sud, modernizarea, sistematizarea și extinderea rețelelor de cabluri de medie tensiune.

„Vom avea, de asemenea, de montat circa 300 de prize de cheu, 700 de stâlpi de iluminat stradal și 20 de stații noi de încărcare vehicule electrice. Vom instala și 10.761 de metri pătrați de panouri fotovoltaice pe clădiri și 1754 de carporturi fotovoltaice. Aceste lucruri ne vor ajuta pentru susținerea consumului propriu de energie electrică, deci practic vom crește eficiența energetică, vom fi sustenabili, reducem costurile operaționale și poluarea, îmbunătățim siguranța și fiabilitatea rețelelor electrice din Port", a mai explicat Cristina Rizea, director Comunitatea Portuară CNAPM Constanța.

CFR Infrastructură va cheltui peste 500 de milioane de lei pentru a continua modernizarea. Banii vin din trei directii: fonduri europene, bugetul de stat și surse proprii. Lucrările au termen de realizare de 37 de luni și vizează creșterea vitezei de circulație, electrificarea completă și mărirea capacității de tranzit. La Valu lui Traian lucrările la primele 32 de linii sunt în plină desfășurare.

„Lucrarea cuprinde refacerea a patru linii în stația Valu lui Traian și 32 de linii în ceea ce se numește grupa de așteptare triaj Valu lui Traian. În momentul de față avem în lucru două linii în stație, lucrări de excavație, iar aici se lucrează pe liniile 1-16, care sunt în diverse stadii de realizare. S-au terminat lucrările de demontare a vechii suprastructuri pe jumătate de grupă, pe grupa de linii 1-16 deja am ajuns la partea de montare a suprastructurii, pe grupa de linii 17-32 sunt în curs de realizare lucrările de excavație", a declarat Iulian Lepădatu, șef de șantier.

„În prezent, se execută lucrări în Valul lui Traian în grupa strategică de așteptare, unde lucrările sunt aproximativ 20% realizate. A fost semnat contractul pentru etapa a doua Valul lui Traian care presupune electrificarea liniilor spre port care se estimează undeva în ianuarie anul viitor să demareze propriu zis și mai este proiectul cu reabilitarea și electrificarea tunelului Palas care va asigura o nouă cale de acces înspre și dinspre Portul Constanța. În condițiile în care traficul de marfă a crescut către Portul Constanța și dinspre Portul Constanța erau foarte necesare și acum se va ușura mult traficul feroviar, precum și transportul mărfurilor", a spus Cătălin Schipor, purtător de cuvânt CFR Infrastructură Constanța.

Portul Constanța este cel mai mare din bazinul Mării Negre, iar rețeaua feroviară internă însumează 326 de km. Prin investițiile planificate și cele deja în execuție, România se pregătește practic să devină unul dintre principalele centre logistice pentru reconstrucția Ucrainei, măcinată de războiul cu Federația Rusă.