De trei decenii

Portul Constanța nu reușește să atingă adâncimea proiectată

1600

Articole de la același autor

# Se pregătește un nou program, în valoare de 5 milioane euro, pentru dragarea a 1,3 milioane metri cubi de mâl, nisip, argilă și piatră

Ion TIȚA-CĂLIN

Dimensiunea navelor este în creștere. În perioada 2001 - 2005, ea a făcut saltul de la 19.970 la 22.970 tdw. Porturile lumii trebuie să țină cont de această tendință și să ofere adâncimile necesare.
Între porturile de la Marea Neagră se duce un adevărat război al pescajelor. Cine oferă dane cu adâncimi mai mari, reușește să atragă mai multe fluxurile de mărfuri din Europa și Asia. Pe o coastă și alta a Mării Negre se draghează, se adâncesc danele. Sute de mii și milioane de metri cubi de mâl, nisip, argilă și piatră sunt scoși de pe fundul apei, pentru a face loc navelor cu pescaje tot mai mari.

Milioane de euro sub apă
Adâncimile din portul Constanța variază între 7,50 m, în danele 10 - 21, și 17,50 m, danele 79 - 82, din zona de nord, și între 13,50 m, în danele 106 - 111, și 17,50 m, danele 124 - 127, din zona de sud.
Pe coasta bulgărească, portul Varna Est oferă adâncimi de maximum 9 m, portul Varna Vest - 11 m, Burgas - până la 15,50 m, iar portul Balcic - 7,5 m. În Ucraina, portul Odessa dispune de adâncimi de 12,3 m, în terminalul de containere, și de 12,5 m, în terminalul petrolier și de gaze. În terminalul de mărfuri uscate al portul rusesc Novorosissiysk, adâncimile sunt de până la 13,5 m, în vreme ce în danele petroliere, ele ajung la 24 m.
Mai toate porturile execută lucrări hidrotehnice de adâncire a bazinelor. Milioane de euro sunt cheltuite, în fiecare an, cu excavațiile pentru a deschide pârtie fluxurilor de mărfuri. Cine nu investește, pierde, este scos de pe piață.

Un director sincer
Adâncimile constituie o problemă comercială, dar și una de siguranță a navigației.
Gheorghe Moldoveanu, fostul director general al Companiei Naționale a Porturilor Maritime Constanța, recunoștea cu sinceritate, într-o discuție purtată în februarie 2003, că: "Portul a funcționat, până acum, cu adâncimi mai mici decât cele din proiect. La data când a fost construit acvatoriul, în anii ’70 - ’80, navele erau de capacitate mai mică și nu existau probleme privind pescajul. În prezent, tendința mondială este de creștere a tonajului navelor, fapt ce a adus în actualitate problema adâncimilor portuare. Abaterile față de cotele proiectate sunt mari, de peste 1,5 m în anumite zone. Atunci când s-a construit portul nu au existat mijloacele tehnice pentru a face anumite derocări sau dragaj într-un teren dur. De asemenea, de-a lungul anilor s-au depus aluviuni. Acum, avem condițiile tehnice pentru a săpa în rocă, pentru a realiza adâncimile din proiect. În viitor, vor putea intra în port, fără probleme, nave cu pes-caj de 12,5 m, care sunt preponderente în transporturile actuale."

Promisiuni neonorate
La acea vreme, Moldoveanu promitea creșterea adâncimilor portului Constanța cu 1,5 m, lucrările de dragaj urmând să fie executate de firma "Argos" Cernavoda. El dădea asigurări că adâncimile proiectate vor fi atinse, în toate bazinele portuare, de la digul de nord până la cel de sud, într-un interval de 3 ani.
Ce s-a realizat din aceste promisiuni? Din informațiile obținute de la serviciul de cadastru, din cadrul CNAPMC, care răspunde de aceste lucrări hidrotehnice, rezultă că, până în prezent, s-a dragat în portul de lucru de la Constanța Sud, în danele 40, din Constanța Nord și că, în prezent, o dragă și o macara plutitoare lucrează în danele 55 și 56.
Este ceva, dar totuși mult prea puțin față de ceea ce s-a promis. Trebuie spus că efectul acestui efort s-a resimțit imediat. Spre exemplu, în cazul SC "Socep", adâncirea danelor 41 - 43 la cota de proiect, de 13,5 m, permite operarea navelor cu tonaj de până la 60.000 - 70.000 tdw.

Statul fentează
Deși a obținut adâncimi ceva mai mari, Petrică Vâlcu, directorul general al SC "Socep" este nemulțumit. El consideră că investițiile administrației portuare nu trebuie concentrate în construirea de noi capacități, ci în punerea în valoare a celor existente, prin creșterea adâncimilor danelor până la cotele de proiect.
Directorul constată că, până și pe plan legislativ, statul român fuge de responsabilitatea asigurării adâncimilor necesare. "În proiectul de modificare a OG 22/1999 se specifică că «se vor asigura pescajele minime». Minim poate să însemne de la 1 cm până la 16 m în portul Constanța. Singurul element de referință pentru pescaj este cel din proiectul de execuție a portului." Vâlcu consideră că dragajul trebuie să se realizeze după un program stabilit de comun acord cu operatorii portuari.

O nouă licitație – altă afacere
Adâncimile nu sunt uniform repartizate în portul Constanța. Ele cresc dinspre nord spre sud, iar din această cauză investițiile și traficul de mărfuri se deplasează dinspre Constanța spre Agigea. Și tocmai de aceea operatorii din portul vechi sunt mai atenți la orice centimetru de sub ape și au pretenții mai mari de la administrația portuară.
Actualul contract de dragaj expiră la sfârșitul acestui an. Altul, multianual, îi va lua locul, afirmă Gheorghe Iorov, directorul general adjunct al CNAPMC. Serviciul
de cadastru, cel care gestionează adâncimile, urmează să stabilească cu exactitate necesarul lucrărilor de dragaj. Dar se estimează că volumul va fi de 1,3 milioane metri cubi. Apoi, va fi demarată o licitație internațională de achiziție a serviciului de dragare în tot portul Constanța.
Suma pusă în joc este de circa 5 milioane euro. Întrebarea este dacă, la finalul acestui nou program, adâncimilor portului Constanța vor crește cu 1,5 m,așa cum promisese Moldoveanu? Sau operatorii români vor continua să plângă, după pescajele din proiect și după navele care vor saluta din mers, îndreptându-se spre Rusia, Ucraina și Bulgaria.

# Se pregătește un nou program, în valoare de 5 milioane euro, pentru dragarea a 1,3 milioane metri cubi de mâl, nisip, argilă și piatră

Ion TIȚA-CĂLIN

Dimensiunea navelor este în creștere. În perioada 2001 - 2005, ea a făcut saltul de la 19.970 la 22.970 tdw. Porturile lumii trebuie să țină cont de această tendință și să ofere adâncimile necesare.
Între porturile de la Marea Neagră se duce un adevărat război al pescajelor. Cine oferă dane cu adâncimi mai mari, reușește să atragă mai multe fluxurile de mărfuri din Europa și Asia. Pe o coastă și alta a Mării Negre se draghează, se adâncesc danele. Sute de mii și milioane de metri cubi de mâl, nisip, argilă și piatră sunt scoși de pe fundul apei, pentru a face loc navelor cu pescaje tot mai mari.

Milioane de euro sub apă
Adâncimile din portul Constanța variază între 7,50 m, în danele 10 - 21, și 17,50 m, danele 79 - 82, din zona de nord, și între 13,50 m, în danele 106 - 111, și 17,50 m, danele 124 - 127, din zona de sud.
Pe coasta bulgărească, portul Varna Est oferă adâncimi de maximum 9 m, portul Varna Vest - 11 m, Burgas - până la 15,50 m, iar portul Balcic - 7,5 m. În Ucraina, portul Odessa dispune de adâncimi de 12,3 m, în terminalul de containere, și de 12,5 m, în terminalul petrolier și de gaze. În terminalul de mărfuri uscate al portul rusesc Novorosissiysk, adâncimile sunt de până la 13,5 m, în vreme ce în danele petroliere, ele ajung la 24 m.
Mai toate porturile execută lucrări hidrotehnice de adâncire a bazinelor. Milioane de euro sunt cheltuite, în fiecare an, cu excavațiile pentru a deschide pârtie fluxurilor de mărfuri. Cine nu investește, pierde, este scos de pe piață.

Un director sincer
Adâncimile constituie o problemă comercială, dar și una de siguranță a navigației.
Gheorghe Moldoveanu, fostul director general al Companiei Naționale a Porturilor Maritime Constanța, recunoștea cu sinceritate, într-o discuție purtată în februarie 2003, că: "Portul a funcționat, până acum, cu adâncimi mai mici decât cele din proiect. La data când a fost construit acvatoriul, în anii ’70 - ’80, navele erau de capacitate mai mică și nu existau probleme privind pescajul. În prezent, tendința mondială este de creștere a tonajului navelor, fapt ce a adus în actualitate problema adâncimilor portuare. Abaterile față de cotele proiectate sunt mari, de peste 1,5 m în anumite zone. Atunci când s-a construit portul nu au existat mijloacele tehnice pentru a face anumite derocări sau dragaj într-un teren dur. De asemenea, de-a lungul anilor s-au depus aluviuni. Acum, avem condițiile tehnice pentru a săpa în rocă, pentru a realiza adâncimile din proiect. În viitor, vor putea intra în port, fără probleme, nave cu pes-caj de 12,5 m, care sunt preponderente în transporturile actuale."

Promisiuni neonorate
La acea vreme, Moldoveanu promitea creșterea adâncimilor portului Constanța cu 1,5 m, lucrările de dragaj urmând să fie executate de firma "Argos" Cernavoda. El dădea asigurări că adâncimile proiectate vor fi atinse, în toate bazinele portuare, de la digul de nord până la cel de sud, într-un interval de 3 ani.
Ce s-a realizat din aceste promisiuni? Din informațiile obținute de la serviciul de cadastru, din cadrul CNAPMC, care răspunde de aceste lucrări hidrotehnice, rezultă că, până în prezent, s-a dragat în portul de lucru de la Constanța Sud, în danele 40, din Constanța Nord și că, în prezent, o dragă și o macara plutitoare lucrează în danele 55 și 56.
Este ceva, dar totuși mult prea puțin față de ceea ce s-a promis. Trebuie spus că efectul acestui efort s-a resimțit imediat. Spre exemplu, în cazul SC "Socep", adâncirea danelor 41 - 43 la cota de proiect, de 13,5 m, permite operarea navelor cu tonaj de până la 60.000 - 70.000 tdw.

Statul fentează
Deși a obținut adâncimi ceva mai mari, Petrică Vâlcu, directorul general al SC "Socep" este nemulțumit. El consideră că investițiile administrației portuare nu trebuie concentrate în construirea de noi capacități, ci în punerea în valoare a celor existente, prin creșterea adâncimilor danelor până la cotele de proiect.
Directorul constată că, până și pe plan legislativ, statul român fuge de responsabilitatea asigurării adâncimilor necesare. "În proiectul de modificare a OG 22/1999 se specifică că «se vor asigura pescajele minime». Minim poate să însemne de la 1 cm până la 16 m în portul Constanța. Singurul element de referință pentru pescaj este cel din proiectul de execuție a portului." Vâlcu consideră că dragajul trebuie să se realizeze după un program stabilit de comun acord cu operatorii portuari.

O nouă licitație – altă afacere
Adâncimile nu sunt uniform repartizate în portul Constanța. Ele cresc dinspre nord spre sud, iar din această cauză investițiile și traficul de mărfuri se deplasează dinspre Constanța spre Agigea. Și tocmai de aceea operatorii din portul vechi sunt mai atenți la orice centimetru de sub ape și au pretenții mai mari de la administrația portuară.
Actualul contract de dragaj expiră la sfârșitul acestui an. Altul, multianual, îi va lua locul, afirmă Gheorghe Iorov, directorul general adjunct al CNAPMC. Serviciul
de cadastru, cel care gestionează adâncimile, urmează să stabilească cu exactitate necesarul lucrărilor de dragaj. Dar se estimează că volumul va fi de 1,3 milioane metri cubi. Apoi, va fi demarată o licitație internațională de achiziție a serviciului de dragare în tot portul Constanța.
Suma pusă în joc este de circa 5 milioane euro. Întrebarea este dacă, la finalul acestui nou program, adâncimilor portului Constanța vor crește cu 1,5 m,așa cum promisese Moldoveanu? Sau operatorii români vor continua să plângă, după pescajele din proiect și după navele care vor saluta din mers, îndreptându-se spre Rusia, Ucraina și Bulgaria.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 1.9977 secunde