Preţul gramului de aur a explodat! Cât mai costă o bijuterie la magazin şi cât oferă casele de amanet

În vremuri tulburi, marcate de incertitudine la nivel mondial, multe monede îşi pierd din greutate, iar atât instituţiile financiar-bancare, cât şi populaţia îşi îndreaptă atenţia către investiţia în aur. Preţul gramului celui mai preţios metal din lume a explodat în această săptămână, iar specialiştii spun că mai este chiar loc de creştere!

În urmă cu aproximativ 2000 de ani, în plină expansiune a Imperiului Roman, cu mare nevoie de resurse pentru a-şi putea plăti armata, împăratul Traian l-a tocmit pe Apolodor din Damasc pentru a-i construi un pod peste Dunăre, punct de acces către Dacia lui Decebal. Ce căutau romanii la margine de imperiu? Aurul dacic, din munţii Apuseni!

Sânge a curs şi în perioada Evului Mediu, când conchistadorii spanioli

i-au măcelărit pe azteci pentru a le fura aurul, iar la mijlocul secolului 20, ruşii au găsit o cale mai elegantă de a pune mâna pe preţioasele lingouri ale altor naţiuni, confiscându-le tezaurele şi echivalându-le apoi cu despăgubiri după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Am dat doar trei exemple de vremuri tulburi, în care s-a dat bătălia pentru aur. Nici anii contemporaneităţii nu sunt marcaţi de foarte mare certitudine. Din contră, sunt conflicte deschise în Ucraina, în Fâşia Gaza, iar China îşi ascute ghearele şi amână momentul în care va da lovitura în Taiwan. Piaţa valutară nu putea rămâne neafectată, iar una dintre reacţiile (pre)vizibile este creşterea spectaculoasă - peste 250% faţă de acum cinci ani - a preţului gramului de aur.

Bugetul necesar, minimum cu patru cifre

La începutul săptămânii, gramul de aur s-a scumpit cu 6,7497 lei (+1,28%) faţă de cotaţia anterioară, ajungând la 530,7520 lei, o nouă valoare-record, a transmis Banca Naţională a României (BNR). Este pentru prima oară când aurul a atins acest plafon inimaginabil în urmă cu cinci ani, iar specialiştii din domeniu sunt sceptici în ceea ce priveşte şansele de scădere a cotaţiei prea curând. Din contră, trendul este ascendent.

Firesc, pe piaţa constănţeană, preţul bijuteriilor a crescut, iar cei care doresc să facă un frumos cadou partenerului de viaţă au de băgat adânc mâna în buzunar.

„Noi vindem bijuterii din aur de 14 karate: inele, verighete, cercei, lănţişoare, cruciuliţe etc. Indiferent de tipul bijuteriei sau de posibile operaţiuni de modificare, preţul pe gram este acelaşi: 490 de lei", a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, Ioana Stoicescu, reprezentanta unui magazin de profil din Constanţa.

La un calcul simplu reiese că, fără un minim de 1.500-2.000 de lei buget alocat, nu prea are rost să intraţi într-o bijuterie.

Atenţie însă, la casele de amanet nu veţi încasa nici pe departe sume măcar apropiate de cotaţia BNR. Astfel, la cumpărare, pentru un gram de aur de 14 karate se oferă între 255-260 de lei, pentru gramul de aur de 18 karate, 310-330 de lei, iar pentru gramul de aur de 22 karate, 370-400 de lei.

Vox populi

Dacă instituţiile-financiar bancare şi chiar statul îşi fac rezerve la un nivel superior, pe considerente macro, constănţeanul de rând vede în achiziţia de aur nu neapărat o investiţie, din care să câştige mai târziu, ci mai degrabă o „manta” de vreme rea, o plasă de siguranţă.

„Nu ştim cum vor evolua lucrurile în continuare, sunt conflicte pe întreg mapamondul, iar cel mai apropiat este la câţiva kilometri de graniţa cu România. În caz de război, nu cred că vom mai avea ce face cu cardurile bancare, se vor bloca. Nu ţinem banii la saltea, iar bijuteriile soţiei ne-ar ajuta să supravieţuim într-un scenariu sumbru de plecare pe alte meleaguri.

Acum, în ani buni de pace, este marea sa plăcere să le poarte nu numai la evenimente, ci şi la serviciu, în fiecare zi”, este de părere Anton Iliescu, inginer constănţean şi totodată sublocotenent în rezervă.