Productivitatea operatorilor din portul Constanța a crescut cu peste 60% în ultimii 12 ani

Pe de altă parte, numărul locurilor de muncă din portul Constanța s-a redus semnificativ în ultimii 12 ani. Procesul s-a accelerat în timpul crizei economice din anii 2009 – 2013, pentru a se calma în ultima perioadă. Potrivit studiului nostru, cei 24 de operatori portuari care fac obiectul acestui studiu au pierdut 22,95% din forța de muncă în intervalul 2008 - 2019, respectiv 1.208 locuri de muncă. În 2019 au rămas cu doar 4.056 angajați. Astăzi, vom vedea cum a evoluat productivitatea muncii în industria portuară.

Investițiile au relansat productivitatea

În cazul celor 24 de operatori portuari care fac obiectul studiului nostru, am calculat productivitatea anuală ca raport între veniturile totale obținute de aceștia și numărul mediu de salariați pe care l-au raportat. Altfel spus, valoarea obținută pentru o companie ne arată cât venit a produs, în medie, un lucrător, în decurs de un an, sau care este productivitatea pe cap de angajat.

În 2008, un lucrător din cele 24 de companii de operare portuară realiza, în medie, o producție de 202.959 de lei (respectiv 55.111 euro). Criza economică a obligat operatorii portuari să reconsidere cheltuielile, inclusiv cele cu forța de muncă, să închidă robinetele pierderilor, să reorganizeze activitatea, să renunțe la o parte din angajați și să apeleze la lucrul cu subcontractori. Accentul a căzut pe calitatea serviciilor și eficiență.

Pe de altă parte, perioada recesiunii a fost folosită de portuari pentru investiții majore, în special în sectorul cerealier. Se poate spune fără să greșim că perioada 2009 - 2019 reprezintă ani de progres tehnologic și de creștere a infrastructurii sectorului de operare a mărfurilor, din portul Constanța.

Toate acestea au făcut ca productivitatea medie anuală a muncii în cele 24 de companii luate în studiu să crească până la 324.871 de lei pe lucrător (68.463 euro), în 2019, saltul față de anul 2008 fiind de 60,07% în lei (respectiv 24,23% în euro). Creșterea față de anul 2018, a fost de 15,23% în lei (respectiv 13,00% în euro)

Dintre cele 24 de companii, 19 au înregistrat creșteri de productivitate, în 2019 față de 2008. Eficiența muncii a scăzut în doar 5 cazuri.

Studiul a pus în evidență existența unor mari diferențe de productivitate între operatorii portuari. Un pluton de opt companii – Comvex, Chimpex, Constanța South Container Terminal, North Star Shipping, Silotrans, Canopus Star, United Shipping Agency și Niva Prodcom - se detașează clar de restul companiilor portuare, prin indici de productivitate înalți, cuprinși între 623.146 lei și 325.805 lei pe cap de salariat. Restul de 16 firme au înregistrat nivele de productivitate cuprinse între 281.896 lei și 95.031 lei.

Ratele de productivitate cele mai înalte le au operatorii de materii prime siderurgice, cereale și containere, care au investit în creșterea gradului de mecanizare și automatizare a operațiunilor, asigurând viteze mari de încărcare și descărcare a navelor.

Poate sunteți curioși să aflați unde se situează productivitatea muncii din sectorul portuar? Pentru a afla răspunsul, vom pune față în față vârfurile din trei sectoare diferite de activitate. Comparativ cu productivitatea muncii obținută de Automobile Dacia SA în 2019, de 1.688.085 lei pe salariat, cea înregistrată de operatorul portuar Comvex, aflat în fruntea clasamentului din domeniul său de activitate, cu 623.146 lei pe persoană, este de 2,71 ori mai mică. În schimb, față de compania Vard SA Tulcea, prima clasată în topul productivității muncii din industria navală, cu 400.821 lei pe persoană, productivitatea din Comvex este mai mare cu 55,47%.

Precizare metodologică

Pentru cititorii nefamiliarizați cu noțiunea „productivitate a muncii” trebuie precizat că aceasta este definită ca „eficiență a muncii exprimată prin raportul dintre cantitatea de produse realizată și volumul de muncă consumat”. Despre un lucrător care produce 1.000 de cuie pe oră se spune că este de 10 ori mai eficient sau mai productiv decât cel ce produce 100 de cuie identice, în aceeași unitate de timp.

În practică, este nevoie să se compare eficiența lucrătorilor care realizează produse și servicii foarte diferite. În acest caz, nu poate fi luat ca termen de comparație produsul fizic. Ca urmare, se recurge la ceea ce au comun toate mărfurile: valoarea. Astfel, productivitatea este exprimată ca raport între veniturile produse de o entitate (lucrător, companie, sector de activitate sau economie națională), într-o unitate de timp (oră, zi, lună, an), raportat la numărul lucrătorilor. La nivel macroeconomic, productivitatea se măsoară ca raport între produsul intern brut (care se exprimă valoric) obținut într-un interval de timp și numărul mediu al lucrătorilor din respectiva economie. Astfel, poate fi comparată productivitatea românului cu cea a americanului sau a germanului cu a rusului.

Trebuie făcută o precizare. Productivitatea măsurată prin raportarea la valoarea mărfurilor nu depinde doar de capacitatea productivă a lucrătorilor, a mașinilor și instalațiilor cu care ei operează, ci și de ceea ce se întâmplă pe piață, de evoluția prețurilor și tarifelor. Peste noapte, activitatea unei companii devine mai eficientă doar pentru că a reușit să încheie un contract avantajos, care îi permită să vândă aceeași cantitate de produse la un preț mai bun.