Proiect de lege pentru creșterea birocrației contabile în mediul de afaceri

Parlamentarii români sunt rupți de realitate. În timp ce agenții economici privați fac eforturi să supraviețuiască pe timp de criză, trimițând sute de mii de angajați în șomaj, ei vor să-i oblige să angajeze mai mulți… economiști și contabili.

"Rădăcinile" evazionismului fiscal

41 de deputați ai Partidului Democrat-Liberal s-au gândit să dea o mână de ajutor la colectarea taxelor și impozitelor de către stat. Ei au căutat rădăcinile evazionismului fiscal din România și le-au găsit în Legea contabilității (nr. 82/1991).

Aleșii neamului și-or fi spus: "Legea este de vină! Dacă o modificăm, fenomenul va fi eradicat." Drept urmare, animați de cele mai bune intenții, deputații au pus mâna pe laptop-ul din dotare și au proiectat actul normativ care va salva banul public din mâinile hoților de agenți economici privați.

Atenția lor s-a îndreptat mai ales spre articolul 10, referitor la organi-zarea și conducerea contabilității. Așa cum este croită, legea le conferă libertăți prea mari agenți-lor economici. În prezent, pentru rezolvarea problemelor contabile, ei au la dispoziție mult prea multe soluții legale.

Firmele mari și medii își organizează, de regulă, un compartiment distinct, cu director economic, contabil - șef și contabili. Firmele medii spre mici au compartimentul format dintr-o singură persoană, care este și contabil, și contabil-șef.

Firmele mici și foarte mici, societățile familiale și persoanele fizice nu își permit să angajeze un contabil cu normă întreagă. Pentru că au activitate redusă și emit puține facturi, angajează un contabil autorizat cu convenție civilă sau cu contract de muncă, în regim part-time (metodă încurajată de Codul Muncii). De regulă, respectivul specialist lucrează pentru mai multe firme.

Unii dintre foarte micii agenți economici, care au contabilitate în partidă simplă, nu mai apelează la serviciile specialiștilor, considerând că nu este mare filozofie să completeze două registre de venituri și cheltuieli, să vireze taxele și impozitele și să facă raportările către Fisc. Există și o categorie de agenți economici care preferă să angajeze firme specializate să le țină contabilitatea.

După cum am spus, toate aceste soluții sunt în acord cu legea. Agenții economici le aleg în funcție de volumul de activitate și de costurile pe care le presupune ținerea unei contabilități clare și corecte.

Corsetul legislativ

Cei 41 de deputați au ajuns la concluzia că numărul de soluții trebuie redus, că se impune o uniformizare în organizarea activității contabile. Drept urmare, proiectul lor de lege prevede doar două soluții: agenții economici vor organiza compartimente distincte sau vor încheia contracte de prestări de servicii cu persoane fizice sau juridice autorizate, membre ale Corpului Experților Contabili Autorizați din România.

Parlamentarii nu vor să lase la bunul plac al agenților economici nici structura compartimentului de contabilitate. Au decis că acesta nu poate fi format dintr-o singură persoană, care este încadrată în baza unei convenții civile sau cu contract de muncă în sistem part-time.

Pe viitor, firmele care aveau un singur contabil vor trebui să-l angajeze și pe al doilea, iar unul dintre cei doi va trebui să aibă studii superioare și să fie numit contabil-șef sau director economic.

O astfel de modificare a legii afectează interesele firmelor mici, microîntreprinderilor, societăților familiale și persoanelor fizice. Măsurile duc la creșterea inutilă a costurilor neproductive ale agenților economici, împingându-i spre faliment.

Inițiatorii își susțin proiectul cu argumente halucinante. Ei afirmă că pe piața serviciilor contabile s-a profitat de prevederile Legii contabilității, organizându-se compartimentele de contabilitate cu o singură persoană, angajată cu contract de muncă parțial (una sau două ore pe zi).

"Astfel, s-a proliferat munca la negru, situațiile financiare fiind întocmite de către persoane care nu dețineau experiența necesară, nesupunându-se standardelor de calitate. Situațiile financiare întocmite de persoane fără experiența necesară pot aduce atingere gravă interesului public" - susțin părinții propunerii legislative.

Doar statul să trăiască!

Parlamentarii pornesc de la prejudecata că activitatea de contabilitate din cadrul firmelor se organizează în interesul statului. Ceea ce este greșit. Aceasta trebuie să servească, în primul rând, agentului economic, să-l ajute să-și gestioneze mai bine afacerea și să-și atingă scopul: vânzarea produselor sau serviciilor pe piață și obținerea unui profit cât mai mare.

Satisfacerea intereselor statului este subsidiară. Taxele și impozitele nu pot fi achitate, dacă agentul economic nu își îndeplinește scopul. Tocmai de aceea, trebuie să aibă liberate cât mai mare în privința modului de organizare a contabilității.

Proiectul celor 41 contribuie la creșterea birocrației din economia privată. În timp ce guvernul face eforturi să reducă aparatul birocratic al statului, parlamentarii vor să-l umfle pe cel al agenților economici.

Aici, mai trebuie amintit un alt aspect. Evidența zecilor de taxe, impozite, contribuții și tarife percepute de stat ocupă cea mai mare parte din activitatea contabililor.

De-a lungul anilor, lucrurile s-au complicat: au apărut noi dări și legi fiscale și parafiscale, evidențele și raportările contabile sau înmulțit. În loc să simplifice sistemul fiscal, să-l reducă la 5 - 10 taxe și impozite și să instituie un sistem simplu de evidențiere și raportare a acestora, statul s-a străduit să-l umfle. De aceea, în cadrul firmelor, a apărut nevoia unor structuri de profesioniști tot mai umflate. Practic, statul a obligat mediul de afaceri să-și amplifice propria birocrație și să devină tot mai ineficient.

Lecții uitate

Pe aceeași linie se înscrie și proiectul în discuție. Prin modificările propuse, cei 41 lovesc, de fapt, în interesele statului. În primul rând, firmele vor cheltui mai mult și inutil cu birocrația contabilă, ceea ce va duce la diminuarea profitului și a impozitului pe profit. În al doilea rând, crescând cheltuielile, agenții economici au două soluții: scumpesc produsele și serviciile, ceea ce le va face necompetitive în raport cu mărfurile de import; mențin prețurile neschimbate, reducând, în schimb, profitul. Și într-un caz, și în celălalt, mulți dintre agenții economici vor pieri.

Cei 41 de deputați nu au învățat nimic din gafele Guvernului Boc: aplicarea impozitului minim pe profit în anul de criză 2009, care a dus la închiderea unui mare număr de firme; instituirea, în 2010, a plății anticipate a impozitului pe profit, o măsură absurdă și anti-economică. La prima măsură, Cabinetul Boc a renunțat deja. A doua, urmează să fie abolită.