Proiectul de modificare a Codului muncii a trecut de Senat

249
1
Proiectul de modificare a Codului muncii  a trecut de Senat - proiectuldemodificareacoduluimun-1441650710.jpg

Articole de la același autor

r Principalele noutăți

Inițiativa cetățenească de modificare a Codului muncii a mai depășit un obstacol. După obținerea avizului Curții Constituționale, proiectul a trecut de Senat, prin procedura adoptării tacite, urmând a fi transmis Camerei Deputaților.

Documentația a fost întocmită de experții Blocului Național Sindical, demersul legislativ fiind susținut de semnăturile a 150.000 de cetățeni cu drept de vot provenind din cel puțin un sfert din județele țării.

Până în prezent, toate instituțiile consultate au avizat-o favorabil, excepție făcând comisia juridică a Senatului.

Proiectul de lege inițiat de BNS are în vedere echilibrarea relațiilor de muncă între angajatori și angajați, prin următoarele modificări:

- instituirea pentru angajator a obligației de a informa salariatul asupra modalităților de verificare a aptitudinilor profesionale și personale, precum și asupra obiectivelor de performanță individuală;

- instituirea, în sarcina angajatorului, a obligației de a comunica în scris salariatului propunerile de modificare a contractului individual de muncă;

- revizuirea reglementărilor privind aplicarea clauzei de neconcurență și a clauzei de confidențialitate;

- reglementarea în detaliu a obiectivelor de performanță. Astfel, obiectivele de performanță fac obiectul negocierii colective, putând fi stabilite pe categorii de salariați, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, după caz. Îndeplinirea obiectivelor de performanță constituie condiții de majorare a salariului sau de promovare în carieră. Neîndeplinirea lor nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională;

- reglementarea clauzei de obiectiv de performanță;

- reglementarea perioadei de probă ca modalitate de sine stătătoare de verificare a aptitudinilor profesionale și personale ale persoanei care solicită angajarea;

- stabilirea unei durate mai reduse a perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificați;

- reglementarea unui nou caz de modificare unilaterală a contractului individual de muncă de către angajator. Astfel, angajatorul va putea modifica unilateral durata timpului de muncă, pe o perioadă ce nu poate depăși 3 luni cumulat într-un an calendaristic, pentru motive tehnice, tehnologice sau structurale;

- abrogarea dispoziției potrivit căreia angajatorul poate dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activității;

- modificarea criteriilor în cazul concedierilor colective. Cu ocazia stabilirii ordinii de prioritate la concediere, nu vor putea fi utilizate criterii ce țin de îndeplinirea obiectivelor de performanță de către salariați. Concedierile colective sunt dispuse pentru motive ce nu țin de persoana salariatului. Astfel, nu se justifică stabilirea ordinii de prioritate la concediere în funcție de motive ce țin de persoana salariatului;

- revizuirea termenului în care angajatorul are obligația de a reangaja salariații concediați prin concediere colectivă cu prioritate pe posturile reînființate;

- mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată, de la 3 ani la 5 ani;

- reglementarea condițiilor și a termenelor în care pot fi prelungite contractele pe durată determinată;

- modificarea prevederilor privind munca prin agent de muncă temporară:

- reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenți de muncă temporară;

- reglementarea telemuncii;

- modificarea prevederilor privind durata timpului de lucru și munca suplimentară:

- modificarea dispozițiilor privind salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel național comunicat de Institutul Național de Statistică avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat;

- modificarea prevederilor ce privesc dialogul social:

- introducerea distincției între conflicte de drepturi și conflicte de interese; introducerea obligației instanței de a încerca stingerea conflictului de drepturi prin împăcarea părților.

Nu doar sindicatele și cetățenii fac presiuni asupra Parlamentului să modifice Codul muncii, ci și Consiliul Europei, care a constatat că legislația muncii și sindicală din România prezintă mai multe abateri de la prevederile Cartei Sociale Europene revizuite, ratificată de țara noastră pe data de 7 mai 1999. 

Comentează știrea

asf
8 septembrie 2015

sa fim seriosi ptr uni din maistri dela dmhi asa ceva nu exista daca nu le dai dreptu ati taie din bani si ati pun neveu sau ati ia din grila si le da la cei care ati dau spaga stiu unul

Articole pe aceeași temă

Miercuri, 02 Septembrie 2015
Stire din Politică-Administrație : Ce s-a întâmplat, astăzi, la Senat
Pagina a fost generata in 0.3534 secunde