Războiul Consiliului Concurenței cu pilotajul și remorcajul maritim se mută în Justiție

Au trecut aproape patru luni de când Consiliului Concurenței a făcut publică intenția de a sancționa șapte firme ce activează pe piața pilotajului și remorcajul maritim, în frunte cu Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța. Luni, 12 decembrie 2016, respectivele firme au primit deciziile de sancționare, cu toate acuzațiile ce li se aduc.

Cei incriminați au constatat că instituția de concurență nu a ținut cont de argumentele, explicațiile și probele pe care le-au prezentat în apărarea lor cu prilejul audierilor, menținând neschimbate concluziile rezultate în urma așa-zisei investigații. Ca urmare, cele șapte companii au fost amendate cu 22.317.212 lei (4.959.380 euro), CNAPMC revenindu-i sancțiunea cea mai consistentă: 11.922.385 lei (2.649.419 euro).

Respectivele firme au la dispoziție un răgaz de 30 de zile pentru a achita amenzile, dar și pentru a ataca, la Curtea de Apel București, deciziile Consiliului Concurenței. În caz că instanța de judecată le va da dreptate, acuzații își vor primi banii înapoi.

Se anunță un adevărat război în justiție, de lungă durată și costisitor. Anticipând, voi încerca să prezint cum se vor derula ostilitățile.

Trebuie spus că, deși nu are nici un specialist în domeniul navigației și al serviciilor conexe acesteia, Consiliul Concurenței s-a declarat partizanul competiției în domeniul remorcajului și pilotajului maritim. Ca urmare, instituția se va strădui să conducă discuțiile din instanță după logica sa. Va încerca să probeze că modul în care au fost organizate serviciile de siguranța navigației încalcă prevederile Legii concurenței (nr. 21/1996 republicată) și Legii privind combaterea concurenței neloiale (nr. 11/1991), că firmele implicate au realizat înțelegeri de piață, iar Administrația portuară a abuzat de poziția dominantă. În sprijinul poziției sale va aduce drept probă un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). După cum am demonstrat cu alt prilej, respectivul document a fost făcut pe banii statului român, cu experți ai Consiliului Concurenței care au lucrat și la investigația din portul Constanța. În mod firesc, raportul nu putea ajunge la altă concluzie decât cea din investigația care îi incliminează pe portuari.

De cealaltă parte, acuzații se vor strădui să demonstreze că au respectat întru totul prevederile singurei legi care reglementează modul de organizare a serviciilor de siguranța navigației: Ordonanța de Guvern nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile (cu hotărârile de guvern și ordinele de ministru pentru aplicarea ei). Ei vor aduce ca probe și hotărârile Tribunalului Constanța și Curții de Apel Timișoara. Acestea au decis că, în organizarea serviciilor de pilotaj și remorcaj maritim, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța nu a făcut decât să respecte legea și ordinele de ministru, exercitându-și drepturile și obligațiile în conformitate cu acestea. Pe cale de consecință, companiile de pilotaj și remorcaj care s-au conformat condițiilor impuse de statul român, prin intermediul CNAPMC, la care acesta este acționar majoritar, n-au făcut decât să respecte legea.

Cred că judecătorii Curții de Apel București vor fi tare curioși să afle de ce Consiliului Concurenței, cunoscând hotărârile celor două instanțe, le-a ignorat în raportul de investigație și în deciziile sale.

Pe de altă parte, firmele incriminate vor demonstra că organizarea pilotajului și remorcajului maritim pe principii concurențiale contravine practicii internaționale și reprezintă o amenințare gravă la siguranța navigației, a porturilor și mediului înconjurător.

Asociația Piloților Maritimi Europeni - EMPA (organizație profesională care reprezintă interesele a circa 5.000 de piloți maritimi din 25 de țări europene) și Asociația Internațională a Piloților Maritimi - IMPA (care reprezintă 8.000 de piloți din peste 40 de țări) au susținut constant că pilotajul maritim nu trebuie să fie subiect de concurență. Tentativele de a reduce costurile sale prin introducerea competiției au dus la efectul contrar: creșterea costurilor, în detrimentul siguranței. Parlamentul Europei a ținut seama de recomandarea celor două organizații internaționale la proiectarea directivei privind serviciile portuare, care urmează a fi aprobată.

Dar cel mai important argument împotriva organizării serviciilor de siguranța navigației pe principii concurențiale îl reprezintă prevederile Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999, recent adoptată de Parlamentul României și aflată la Președinție, pentru promulgare. Actul normativ precizează că pilotajul și remorcajul de manevră se asigură de către administrațiile portuare (deci nu în regim concurențial), iar modul lor de desfășurare se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.

Speța cu care vor avea de-a face judecătorii Curții de Apel București se anunță extrem de interesantă. Practic, instanța este pusă în situația să decidă dacă pilotajul și remorcajul maritim trebuie organizate conform Ordonanței de Guvern nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile sau în baza legislației privind concurența, dacă în organizarea acestor servicii primează siguranța navelor și mărfurilor transportate, a echipajelor și a călătorilor, a porturilor și mediul înconjurător sau sunt mai presus afacerile, dacă trebuie dată crezare organizațiilor internaționale ale piloților, Parlamentului European și Parlamentului României sau trebuie luate de bune închipuirile unor funcționari aflați în solda Consiliului Concurenței.