Recolta de cereale a scăzut la jumătate în 2007

În agricultura românească, totul se mișcă greu. Până și centralizarea datelor privind recoltele se dovedește a fi o treabă dificilă. Institutul Național de Statistică a dat publicității, abia acum, datele… provizorii privind producția vegetală la principalele culturi, obținută anul trecut.

65% din culturi calamitate

2007 a fost un an dezastruos. În ciuda faptului că suprafața cultivată cu cereale a fost cu 17.000 de hectare mai mare decât în anul precedent, producția a scăzut cu 49,9%. Dacă în 2006, recolta de cereale boabe a fost de 15.759.000 tone, ea a scăzut la 7.897.000 tone în 2007.

Anul trecut, ponderile cele mai mari în suprafața cultivată cu cereale le-au avut culturile de porumb boabe (49,5%) și grâu (37,9%). Ele au înregistrat și cele mai mari diminuări ale producțiilor: - 57,2% la porumb și - 43,6% la grâu.

Situația a fost dramatică la toate tipurile de culturi. Recoltele de leguminoase au fost mai mici cu 50,0%. La plantele oleaginoase, scăderea a fost de 49,1%, la sfecla de zahăr - 34,6%, la cartofi - 7,4%, iar la legume - 20,7%.

Ministerul Agriculturii a dat vina pe secetă pentru pierderile de producție suferite. Potrivit datelor acestuia, peste 65% din suprafața cultivată în 2007 a fost afectată în proporții cuprinse între 30 și 100%. Conducerea ministerului omite să spună că pagubele ar fi fost cu mult mai mici, dacă s-ar fi rezolvat criza irigațiilor.

Viticultorii au profitat, în schimb de seceta de anul trecut. Chiar dacă recolta de struguri a fost cu 31.000 tone mai mică decât în 2006, ajungând la 881.000 tone, calitatea ei a fost superioară. În schimb, pomicultorii au înregistrat o producție de fructe de doar 664.000 tone, cu 17,4% mai mică decât în 2006.

Loteria agricolă

Ceea ce s-a întâmplat în 2007 era previzibil. Nu este nevoie de studii științifice pentru a constata că agricultura românească a devenit o loterie, că recoltele au ajuns să depindă în proporție de aproape 100% de precipitațiile de peste an. Pe măsură ce canalele și instalațiile de irigații au fost distruse și suprafețele de teren agricol irigate s-au diminuat, dependența fermierilor de "voia Cerului" a crescut. Faptul că agricultura României a fost cea mai afectată în această zonă a Europei arată că ea are gradul cel mai înalt de dependență de condițiile climaterice, că are cel mai prost sistem de irigații. Reforma agriculturii ar trebui să înceapă de la… apă.