Reforma salarizării bugetarilor a rămas în coadă de pește

Cabinetul Boc se află în fața unui examen dificil. E obligat să reformeze sistemul de salarizare din aparatul bugetar. Spre deosebire de Guvernul Tăriceanu, care a abandonat proiectul în 2007, el nu mai poate da înapoi. Contractul de împrumut cu Fondul Monetar Internațional și cu Uniunea Europeană este imperativ: în acest an trebuie adoptată Legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice.

O lege periculoasă

Misiunea este teribilă pentru că schimbarea din temelii a sis-temului de salarizare provoacă mare deranj. Peste noapte, criterii precum nivelul de pregătire, munca depusă și importanța ei capătă importanță.

În instituțiile României de azi, mărimea lefurilor n-are nicio legătură cu fișa postului. Ea reflectă mai curând raporturile de putere în stat. Iată, spre exemplu, instituțiile de represiune sunt privilegiatele sistemului de sa-larizare. Este recompensa pentru serviciile aduse tuturor gu-vernărilor. Faptul că, timp de 20 de ani, au închis ochii la jefuirea banului public, la privatizările frauduloase, la retrocedările ile-gale și la o mulțime de alte fărădelegi trebuia răsplătit.

În decurs de două decenii, sistemul de salarizare a fost transformat într-o anexă a algoritmului politic. Cei ce au câștigat puterea în stat au pus mâna și pe puterea economică, la toate nivelurile, iar prima lor grijă a fost să-și croiască lefuri speciale. Astfel, salariile lor s-au îndepărtat de ceea ce ar fi trebuit să fie în fapt plata muncii și au degenerat într-o modalitate de îmbogățire rapidă pe spinarea contribuabililor.

A veni cu un alt sistem de salarizare înseamnă să dinamitezi tot acest edificiu, în care banul public este parazitat de factorul politic; înseamnă să condamni la dispariție o întreagă categorie bugetară, cea a lefegiilor de lux.

Rezistență la schimbare

Era de așteptat ca schimbarea sistemului să întâmpine rezistență din partea forțelor antireformiste. Cea mai bună dovadă o constituie faptul că există două variante ale proiectului Legii salarizării unice a bugetarilor, afirmă Emilian Marian, președintele executiv al Federației Publisind, care deține și președinția Sindicatului Funcționarilor Publici din Finanțele Publice Constanța. O variantă este cea rezultată în urma negocierilor dintre reprezentanții sindicatelor și ai ministerelor, iar a doua e varianta Ministerului Muncii.

Cronologia evenimentelor care au dus la apariția celor două documente este următoarea, povestește liderul de sindicat: negocierile și munca la primul proiect au durat trei luni. În urmă cu două săptămâni, Ministerul Muncii a anunțat că întâlnirea respectivă este ultima. În mod normal, ar fi trebuit să urmeze o altă ședință, la care Ministerul Finanțelor Publice să prezinte rezultatele calculelor privind fondul de salarizare necesar pentru aplicarea legii. În funcție de aceste date, negociatorii aveau să discute forma finală a proiectului.

După cum se cunoaște, au urmat o ședință de guvern, un scandal în centrul căruia s-a aflat ministrul Muncii, Marian Sârbu, dezvăluiri, dezmințiri și ieșirea pe piață a celui de-al doilea proiect. În final, lucrurile au rămas în coadă de pește, într-un ocean de zvonuri.

La remorca Puterii

Singura certitudine este că românii au două proiecte de lege: cel negociat și cel al Ministerului Muncii. Între ele există diferențe notabile, afirmă Emilian Marian. "În proiectul ministerului, au fost introduse noi principii, care se bat cap în cap cu cele vechi, aprobate anterior. Sunt probleme și cu armonizarea grilei. Constatăm că, la funcțiile care au incom-patibilități, salariul este mai mic decât la cele fără, iar pentru aceeași muncă se acordă salarii diferite. Federația noastră nu acceptă ca, după ce am negociat și muncit la proiectul legii, să vedem că cineva, în mod arbitrar, hotărăște să-l modifice."

Scandalul a scos în evidență lipsa de unitate a mișcării sindicale, polarizată în funcție de interesele politice și economice ale liderilor. "Este de notorietate faptul că CNSLR - SLR - Frăția a bătut palma cu PSD - spune Emilian Marian. Lideri de sindicat din această confederație au ajuns pe funcții bine plătite și este normal să nu dorească legea. Alții, din Cartel Alfa, datorită PD-L, dețin anumite funcții și au aceeași poziție."