Reînființați flota maritimă comercială sub pavilion românesc!

Structura acesteia ar fi următoarea: 6 tancuri petroliere cu o capacitate totală de 6.000 tdw, 11 nave pentru transportul mărfurilor generale cu 16.000 tdw în total și 108 alte tipuri de nave (care nu se știe ce mărfuri transportă) cu capacitatea de 58.000 tdw în total.

Datele – precizează autorii documentului – au fost preluate din statisticile Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD).

După cum se observă, capacitatea acestei așa-zise flote maritime de mărfuri a României (de 80.000 tdw) este mai mică decât cea a petrolierului „Prahova“, construit, în 1987, la Șantierul Naval Constanța, pentru compania Navrom, navă care avea capacitatea de 85.000 tdw.

În fapt, cele 125 de nave despre care se vorbește în document nu servesc transportul maritim internațional. În realitate, este vorba despre flota maritimă portuară și costieră a României, compusă din nave tanc de bunkeraj, nave de depoluare, șalande, remorchere, șalupe, pilotine, gabare, macarale plutitoare și altele asemenea.

Uimitor este faptul că autorii strategiei nu au apelat la Autoritatea Navală Română pentru a se documenta. Instituția aflată în subordinea Ministerului Transporturilor i-ar fi informat că țara noastră nu mai are, de mulți ani, o flotă maritimă comercială și i-ar fi lămurit care este diferența între aceasta și o flotă portuară.

Astfel stând lucrurile, nu este surprinzător că în strategie nu se vorbește despre necesitatea reînființării unei flote maritime comerciale sub pavilion românesc, care să servească nevoile comerțului exterior al țării.

Reamintim că, la sfârșitul anului 1989, România avea o flotă maritimă comercială de 301 nave maritime, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw, și o flotă de pescuit oceanic de circa o sută de nave. Marea majoritate a navelor fuseseră construite în șantierele navale din țară. Astăzi, din mândra noastră flotă a rămas doar amintirea.

Odată cu dispariția flotei, România a devenit unul dintre cei mai importanți furnizori de forță de muncă de înaltă calitate, pentru flota mondială, având o rețea puternică de companii de crewing.

Țara noastră deține instituții de învățământ marinăresc de elită, recunoscute pe plan internațional pentru profesionalismul lor, dar care lucrează în slujba exportului de echipaje: Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, Universitatea Maritimă Constanța, Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale CERONAV,

De asemenea, România dispune de o industrie navală puternică, care arde de nerăbdare să construiască nave pentru viitoarea flotă națională.

Tabloul României maritime este completat de portul Constanța – cel mai mare port de la Marea Neagră – și de puternica industrie portuară. Din el lipsește doar flota maritimă comercială.

Pentru a fi cu adevărat o strategie de dezvoltare a transporturilor navale, documentul pus în dezbatere de Ministerul Transporturilor ar trebui să prevadă măsurile legislative și de sprijin pentru reînființarea unei flote maritime comerciale sub pavilion românesc.