S-a ales praful de plan! Când va adera România la moneda europeană?

1673

Articole de la același autor

Ce fel de Uniune Europeană mai este și asta fără o uniune monetară? În prezent, euro este moneda oficială a numai 19 dintre cele 27 de state membre, fiind folosită zilnic de aproape 341 de milioane de cetățeni comunitari. Au rămas în afara spațiului euro: Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia.

Desigur, aderarea la moneda unică nu se poate face bătând din palme, fiind condiționată de îndeplinirea așa numitelor criterii de convergență:

- stabilitatea prețurilor (rata medie a inflației să fie durabilă și să nu depășească cu mai mult de 1,5% inflația celor mai performante trei state din UE);

- finanțe publice solide (statul respectiv nu se află în procedura de deficit excesiv la momentul examinării);

- stabilitatea cursului de schimb (participarea la mecanismul european al ratei de schimb - ERM II timp de cel puțin doi ani fără tensiuni severe, în special fără devalorizare față de euro);

- un anumit nivel al ratelor dobânzilor pe termen lung, care să asigure durabilitatea convergenței (nu trebuie să depășească cu mai mult de 2% rata dobânzilor pe termen lung din cele trei state membre cu cele mai bune performanțe privind stabilitatea prețurilor).

Statul trebuie reformat

În luna mai 2018, potrivit raportului de convergență de la acea dată, România îndeplinea un singur criteriu dintre cele patru necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume cel privind finanțele publice. La sfârșitul anului 2020, cu un deficit de 8,0% din produsul intern brut, cu mult peste nivelul excesiv, de 3%, țara noastră nu mai îndeplinea nici acest criteriu.

Pentru încadrarea în ținta de deficit bugetar, guvernanții vor trebui să efectueze o reformă profundă a instituțiilor statului, să desființeze structurile și posturile parazitare, să elimine cheltuielile bugetare inutile, să stimuleze creșterea economică și să atragă mai multe venituri la bugetele statului, combătând evaziunea fiscală.

Chiar dacă România se confruntă, în prezent, cu probleme mult mai fierbinți – combaterea pandemiei Covid-19, proiectarea bugetului general și a bugetului asigurărilor sociale, relansarea economiei afectate de criza sanitară – continuarea pregătirilor pentru adoptarea monedei euro trebuie continuată. În definitiv, toate aceste chestiuni sunt conectate între ele. O politică bugetară bazată pe reforme, ținerea în frâu a epidemiei și relansarea economiei îi vor permite României să se apropie și mai mult de momentul intrării în zona euro.



„Producția” comisiilor guvernamentale


Prin Hotărârea de Guvern nr. 931 din 2016, sarcina promovării reformelor bugetare și structurale necesare creșterii flexibilității economiei românești și pregătirii măsurilor necesare aderării la moneda europeană fusese încredințată unui comitet interministerial special înființat. Respectivul organism era coordonat de primul ministru, în calitate de președinte, de ministrul Finanțelor Publice și de guvernatorul Băncii Naționale a României, în calitate de vicepreședinți. Din el făceau parte reprezentanți ai mai multor ministere și instituții (printre care Institutul Național de Statistică, Comisia Națională de Prognoză și Consiliul Concurenței).

Prima și ultima reuniune a respectivului comitet a avut loc pe data de 10 aprilie 2017, fiind prezidată de premierul Sorin Grindeanu. La scurt timp, în baza OUG nr. 24/2018, locul său a fost luat de Comisia națională de fundamentare a planului național de adoptare a monedei euro. Aceasta „are rolul de a pregăti calendarul de intrare a României în mecanismul unic de supraveghere și de adoptare a monedei euro, precum și acțiunile necesare pentru pregătirea economiei și societății românești”.

Conducerea comisiei este asigurată de doi co-președinți, respectiv primul ministru și președintele Academiei Române, și de doi vicepreședinți – guvernatorul BNR și un viceprim-ministru.

Noul organism s-a reunit de patru ori în 2018, fiind prezidat de două ori de premierul Viorica Dăncilă și de alte două ori de Ioan Aurel Pop – președintele Academiei Române. Munca lui s-a materializat în două documente „Raportul de fundamentare al Planului național de adoptare a monedei euro” și „Planul național de adoptare a monedei euro”. La ultima ședință (din 11 decembrie 2018), „majoritatea covârșitoare a membrilor comisiei a aprobat, ca obiectiv realist pentru adoptarea monedei euro de către România, orizontul de timp 2024-2026”.



S-a așternut uitarea


Ce s-a ales de munca acestor comitete și comisii nu se mai știe. Site-ul Guvernului păstrează tăcerea în această chestiune. Să se fi ales praful de opera miniștrilor, bancherilor, academicienilor și funcționarilor guvernamentali care au pus economia românească sub microscop, încercând să o înțeleagă, să-i descifreze năravurile, capriciile, poftele, apucăturile și să formuleze estimări și previziuni privind aderarea la moneda euro? Oare din cauza pandemiei Covid, a prăbușirii produsului intern brut cu 5% în 2020 și a creșterii deficitului bugetar la 8% din PIB va trebui schimbat din temelii „Planul național de adoptare a monedei euro”, conceput cu atâta efort în laboratoarele guvernamentale?



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.8454 secunde