Guvernul Cîțu e condamnat să reformeze instituțiile statului. Jaful din bani publici trebuie să înceteze!

Cultura instituțională a multora dintre structurile statului a suferit o periculoasă inversare a valorilor: cetățeanul și mediul de afaceri trebuie să fie în slujba statului, și nu invers; amploiații care se bat de muscă în birourile statului trebuie să câștige mai mult decât lucrătorii din sectorul privat, să iasă de tineri la pensie, iar pentru „efortul” depus, să fie răsplătiți cu pensii speciale.

În ciuda avantajelor și privilegiilor de care se bucură, statul nu e capabil să trăiască în armonie cu sine însuși. E plin de dezechilibre și contradicții. Totul pornește de la bani. E o râcă fără de sfârșit între simbriașii statului; cei ce muncesc cu adevărat, unii dintre ei punându-și viața în pericol și făcând adevărate acte de eroism – cum sunt cadrele medicale din sistemul sanitar de stat - sunt nemulțumiți că alții nu fac nimic și câștigă mai mult decât ei.

Statul suferă și de „ierarhită”, o boală gravă care îi complică structurile, le face tot mai stufoase și cu prea multe niveluri de conducere. Din cauza acestei boli, niciun slujbaș de la stat nu se poate simți în siguranță la locul de muncă, dacă nu are deasupra sa o turmă de șefi.

Să fii birocrat la stat este – prin definiție – extrem de stresant și periculos. Cine știe ce boli te-ar putea lovi din senin. Cum ar putea fi prevenit pericolul decât prin plata cât mai multor sporuri? Cei ce le-au inventat le-au dat tot felul de denumiri ciudate, care ocolesc esența problemei. De aceea, eu propun să fie înlocuite toate cu un spor unic, cuprinzător și satisfăcător pentru toată lumea: „sporul de stat”. Denumirea descrie cât se poate de bine esența activității multora dintre birocrați.



De la intențiile reformiste la…

Despre reforma statului se vorbește de mulți ani, dar nu s-a prea făcut nimic concret. Dimpotrivă, cu fiecare guvernare a crescut numărul structurilor inutile și al sinecuriștilor, birocrația a devenit și mai stufoasă, iar pentru a se atinge un grad mai înalt de neglijare a interesului public s-au tocat și mai multe venituri.

Va continua Executivul condus de finanțistul liberal Florin Cîțu politica guvernelor care au precedat-o sau are de gând să spargă gheața, demarând procesul de reformare a statului? Răspunsul ar trebui să îl dea programul de guvernare pe 2020 – 2024. Vă propun să îl deschidem! Iată, aproape toate ministerele au cuprins în programele lor obiective vizând reforma instituțională.

Pentru Ministerul Finanțelor „vor fi o prioritate digitalizarea și simplificarea interacțiunii dintre instituțiile din subordine și contribuabili, prin continuarea și extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile.” Instituția și-a propus să înfăptuiască o „reformă bugetară-economică”, iar unul dintre obiectivele ei este „consolidarea fiscală, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice”.

Programul Ministerului Economiei include o strategie (cu obiective și direcții de acțiune) care ar trebui să ducă la eliberarea antreprenoriatului de birocrație.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării va avea un rol major în reformarea statului, unul dintre principalele sale obiective fiind „transformarea profundă a economiei, a administrației publice și societății, creșterea performanțelor și eficienței în sectorul public, prin crearea unor noi tipuri de valoare bazată pe digitalizare, inovații și

tehnologii digitale.”

Programul Ministerului Muncii și Protecției Sociale este centrat pe „reforma marilor sisteme publice și modernizarea statului”, iar cel al Ministerului Sănătății are în vedere „reformarea administrativă a sistemului de sănătate” prin „reorganizarea și eficientizarea direcțiilor de sănătate publică și, ulterior, a tuturor instituțiilor din domeniul sanitar”, „continuarea procesului de descentralizare în domeniul sănătății”, „crearea legislației necesare pentru formarea de consorții medicale la nivel județean și regional, prin care se poate asigura management coerent și eficient.”

Primele măsuri de reformă

Drumul de la programe și strategii la fapte a fost, în ultimii 30 de ani, foarte lung pentru statul român. În prea multe cazuri, cele așternute pe hârtie au rămas literă moartă. Se va întâmpla și de acum încolo la fel?

Câteva decizii luate săptămâna trecută de instituțiile statului ne dau speranța că semințele reformei din programul de guvernare vor începe să germineze.

Iată, conducerea Agenției Naționale de Administrare Fiscală i-a luat la bani mărunți pe cei 2.000 de șefi și șefuleți din instituție, cerându-le să prezinte rapoarte de activitate pe anul trecut, obiectivele pe care și le propun pentru 2021, precum și impactul pe care îl vor avea asupra administrării fiscale și a colectării veniturilor.

Premierul Florin Cîțu a anunțat că Guvernul a luat la puricat sporurile acordate bugetarilor. Executivul vrea să vadă care dintre ele se justifică și care nu. Totodată, primul ministru a anunțat că Legea salarizării urmează a fi modificată, pentru a se elimina inechitățile din sistemul public. Atât Legea salarizării, cât și Legea pensiilor vor fi amendate anul acesta, a precizat șeful Guvernului.