S-a dat startul investițiilor! Portul Constanța va atrage mărfuri mai multe

971
Portul Constanța ar trebui să joace rolul de platformă regională pentru distribuția mărfurilor dintre Europa și Orientul Îndepărtat, dar este împiedicat să își îndeplinească această misiune. În ultimii 25 de ani a investit în terminale petroliere, de containere, în magazii și silozuri de cereale, a achiziționat utilaje și echipamente moderne, iar viteza de încărcare-descărcare a navelor a crescut, fiind comparabilă cu cea a marilor porturi occidentale.

Deși capacitatea sa de operare a crescut la peste 140 milioane de tone pe an, traficul de mărfuri din portul Constanța (inclusiv zona Midia) este mai mic de jumătate, recordul absolut, de 66.603.292 tone, fiind atins în anul 2019. Din cauza stării dezastruoase a infrastructurii rutiere și feroviare, portul Constanța este semi-izolat de Europa. Într-o ședință din cadrul Ministerului Transporturilor, un secretar de stat a caracterizat situația deosebit de plastic: „Portul Constanța este un trandafir închis într-un glob de cristal!”

Cel mai mare port al României a pierdut și pierde, în continuare, numeroase fluxuri de mărfuri. Iată un exemplu: la mijlocul lunii septembrie 2012, după 11 luni de funcționare, linia ro-ro dintre porturile Constanța și Pendik (Istanbul) a fost suspendată, dar nu din cauza portuarilor, ci a infrastructurii rutiere din România.

Dispariția acestei linii de navigație și a fluxurilor de mărfuri care tranzitau țara a reprezentat o pierdere importantă. Un trafic de 30.000 de truck-uri pe an le-ar fi adus venituri substanțiale benzinăriilor, unităților de cazare și de alimentație publică, service-urilor auto, dar mai ales bugetului de stat. Întrucât situația infrastructurii rutiere a continuat să se înrăutățească, tentativele de a deschide noi linii ro-ro au avut aceeași soartă.



Dunărea a salvat Portul Constanța


Stimați cititori, în toți acești ani, salvarea a venit din partea Dunării și a canalelor navigabile. Din păcate, și transportul fluvial se confruntă cu mari probleme. Potențialul de transport al Dunării este folosit în proporție de numai 1,8%, susținea conducerea Ministerului Transporturilor în anul 2013. Lucrurile nu stau mai bine nici astăzi, în ciuda faptului că Uniunea Europeană a lansat, între timp, Strategia Dunării și a alocat importante resurse financiare.

De ce este Dunărea atât de puțin utilizată? Cauzele sunt numeroase: neasigurarea adâncimii minime de navigație de 2,5 metri pe întreg parcursul anului; lipsa facilităților de operare din numeroase porturi fluviale; conexiunile proaste ale unor porturi cu rețelele rutiere și feroviare; parcul de nave îmbătrânit și neadecvat pentru navigația în condițiile adâncimilor scăzute; numărul mult prea mic de unități navale specializate în transportul containerelor; insuficiența mijloacelor pentru deblocarea Dunării de ghețuri etc.

În anul 2018, Comisia Europeană a alocat 80 de milioane de euro Bulgariei și 300 milioane de euro României, pentru lucrările hidrotehnice de pe Dunăre și eliminarea definitivă a punctelor critice. Dar în timp ce țara noastră a început să efectueze lucrări de dragaj, Bulgaria nu s-a arătat prea interesată să-și îndeplinească obligațiile.

Specialiștii speră că, în baza master planului european privind reabilitarea și întreținerea șenalului pe Dunăre și afluenții săi navigabili, vor fi lansate investițiile în echipamente de dragaj și în lucrări hidrotehnice pe Dunăre și afluenții săi, care vor spori capacitatea de transport a fluviului.

Porturile Giurgiu și Corabia dau tonul investițiilor

Odată cu aprobarea bugetului de stat pe 2021 s-a dat undă verde programului de investiții pe Dunăre și în porturile de la Marea Neagră. În ședința din data de 3 martie, Guvernul Cîțu a aprobat indicatorii tehnico-economici ai programelor de reabilitare și modernizare a infrastructurii porturilor Giurgiu și Corabia.

Programul de investiții din complexul portuar Giurgiu, în valoare de 113,933 milioane de lei, prevede modernizarea și reabilitarea danelor vechi și construcția altora noi. Durata de execuție este de 21 de luni.

Investițiile din portul Corabia vizează modernizări de cheuri, construcția de platforme betonate și a unui drum de incintă portuară, precum și dragaje în volum de 361.000 metri cubi. Valoarea totală a programului este de 146,168 milioane de lei, iar durata de execuție este de 24 de luni. Finanțarea investițiilor din cele două porturi este asigurată din fonduri europene și de la bugetul statului.

În curând, vor fi lansate și alte proiecte. Printre investițiile din transportul pe apă prevăzute în programul de guvernare pe 2020 – 2024 se numără:

- îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării în cadrul proiectului FAST DANUBE (valoare: 5,22 milioane de euro);

- dezvoltarea de terminale specializate în portul Constanța - molurile III și IV Sud;

- creșterea adâncimilor în portul Constanța (50,40 milioane de euro);

- modernizarea și extinderea capacității de operare în porturile Medgidia (21,53 milioane de euro) și Luminița (20,6 milioane de euro);

- dezvoltarea infrastructurii porturilor Calafat și Brăila (26,24 milioane de euro).

Totodată, programul guvernamental relansează investițiile în infrastructura rutieră și feroviară. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5304 secunde