Sã punem Dunãrea la muncã, domnule Barroso!

Data de 8 noiembrie 2010, reprezintă un moment crucial în istoria navigației fluviale din Europa. Bucureștiul găzduiește Summit-ul Dunării, reuniune de care se leagă speranțele tuturor celor ce cred în viitorul transportului pe apele interioare.

Strategia Dunării

Evenimentul are loc la inițiativa României. El se va finaliza cu adop-tarea "Declarației privind regiunea Dunării". Aceasta va confirma sprijinul politic al statelor riverane pentru viitoarea strategie a Uniunii Europene privind regiunea Dunării, a cărei formă finală va fi aprobată la Consiliul European din iunie 2011.

Luni, 8 octombrie, în capitala țării noastre, vor fi prezente 22 de delegații, la nivel înalt, ale guvernelor celor 14 state din bazinul Dunării, Jose Manuel Barroso - președintele Comisiei Europene, prim-miniștri și guvernatori ai celor 6 landuri riverane din Germania și Austria, precum și primarul orașului Ulm, din Germania. De asemenea, Polonia a fost invitată în calitate de observator.

La finalul evenimentului, primul-ministru Emil Boc va susține o conferință de presă comună cu omologul său ungar, Viktor Orban, a cărui țară va deține președinția Consiliului UE în primul semestru din 2011, când va fi adoptată strategia. Nu trebuie uitat faptul că portul Constanța este poarta de ieșire la mare a Ungariei și că interesele țării vecine sunt strâns legate de transportul pe Dunăre și pe Canalul Cernavodă - Agigea.

Dispar barierele

Ce așteptări au românii de la acest summit? Întrebarea am adresat-o lui Valentin Zeicu, directorul general al Administrației Canalelor Navigabile (ACN). "Europa trebuie să revină la transportul pe Dunăre, pentru că, în mod evident, este cel mai curat, mai nepoluant. Acesta este și motivul pentru care UE dă o foarte mare atenție. Un alt argument este că Dunărea străbate Europa de Est, o zonă ce urmează să se dezvolte de acum înainte. Sunt multe de făcut pentru a înlătura decalajul față de centrul și vestul continentului, sunt mari posibilități de investiții în industrie, în infrastructură, care direct sau mediat vor fi legate de Dunăre" - a declarat Zeicu.

El consideră că pentru fluidizarea transportul naval pe Dunăre trebuie asigurate adâncimile minime permanente, dar și o uniformizare a procedurilor organizatorice și admi-nistrative, precum și a legislației în țările care sunt străbătute de Dunăre. "Trebuie eliminate nu doar obstaco-lele fizice din calea navigației fluviale, ci și cele administrative, legislative. Birocrația trebuie să fie cât mai mică. Aceasta ar trebui să fie una dintre finalitățile Summit-ul Dunării" - afirmă șeful ACN-ului.

Pași în această direcție s-au făcut deja, amintește el. "Iată, sistemul RORIS (River Information Services), pe care îl implementăm și noi, contribuie la fluidizarea traficului. Prin intermediul lui se adună toate informațiile, astfel încât armatorii, proprietarii de mărfuri, beneficiarii transportului cunosc în orice moment ce nave sunt libere pe piață, ce tarife se practică, ce genuri de mărfuri pot fi transportate și de unde până unde, care este poziția navelor în fiecare moment și multe altele. Eu am participat la o demonstrație cu acest sistem. Dacă vrei să afli câte barje de culoare verde sunt în Europa și unde se află fiecare, RORIS îți dă răspunsul. În Olanda, de exemplu, unde se folosește sistemul, sunt aplicații de genul acesta. Un fost angajat al ACN lucrează la un centru de perfecționare din Rotterdam. El este cel ce a făcut programul "Vorbește în limba maternă", care asigură traducerea directă în limba țării în apele căreia se află nava. Astfel, a contribuit la înlăturarea barierelor lingvistice din calea transportului fluvial" - relatează Valentin Zeicu.

Înlăturarea barierelor de tot felul din calea navigației fluviale va încuraja investițiile în zona Dunării. "Sunt multe de făcut, chiar de către români. În primul rând trebuie întinerită flota. Avem numeroase unități navale, dar din păcate suficient de bătrâne - spune directorul general al ACN. Pe de altă parte, multe dintre obiectivele privind protecția mediului, dezvol-tarea economică și a infrastructurii, aflate pe agenda Uniunii Europene, nu se pot realiza de fiecare guvern în parte. Este nevoie de coordonare și sprijin la nivel comunitar. Nu poți crea un cadru general pentru transpor-tul pe Dunăre doar pentru cei mai puternici. E nevoie de implicarea UE în finanțarea proiectelor."

ACN este unul dintre beneficiarii fondurilor europene. Proiectul privind sistemul RORIS, realizat cu finanțare comunitară (18.262.204 lei), este în derulare. Sistemul de măsurători topo-hidrografice (3.722.101 lei) a fost finalizat. În curând se va face recepția la sistemul semnalizare pe Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari (12.312.552 lei) și la cel de semnalizare pe Canalul Cernavodă - Agigea (17.267.470 lei).

"Lucrăm, de asemenea, la proiectul de modernizare a celor patru ecluze și încercăm să obținem finanțarea UE. Vrem să întinerim echipamentele de forță, instalațiile, care, fiind din generația anilor ´70, sunt mari consumatoare de energie. Probabil că volumul lucrărilor de investiții va depăși 100 de milioane de euro" - a declarat Valentin Zeicu.