Salariul minim crește din 2017, dar cu cât?

1114
Salariul minim crește din 2017, dar cu cât? - salariul-1480433751.jpg

Articole de la același autor

r Legea salarizării unitare se modifică

Pe 25 iulie 2008, Guvernul Tăriceanu, marile confederații sindicale și patronale au semnat un acord tripartit care prevedea creșterea salariului minim brut în perioada 2008 - 2014, după cum urmează: 2008 - 510 lei, 2009 - 600 lei, 2010 - 730 lei, 2011 - 860 lei, 2012 - 1.030 lei, 2013 - 1.190 lei, 2014 - 1.325 lei. La acea vreme, mișcarea sindicală dispunea de instrumentele care îi asigurau puterea: Legea dialogului social, Codul muncii, con-tractul colectiv de muncă la nivel național.

Nici nu s-au uscat semnăturile pe acord și au izbucnit turbulențele financiare și imobiliare din SUA, care au generat marea criză economică din 2009 - 2013. În România, au fost imediat uitate toate acordurile cu partenerii sociali. Mai mult, Guvernul Boc a trecut la măsurile dure de amputare a salariilor bugetarilor și de restrângere a puterii sindicatelor. Legea dialogului social și Codul muncii au fost ciuntite, iar contractul colectiv de muncă la nivel național a fost desființat. În timpul acelei guvernări, salariul minim a crescut de-o șchioapă, în câteva etape, de la 540 de lei, cât era la sfârșitul anului 2008, la 700 de lei, la 1 ianuarie 2012.

Guvernul Ponta și coaliția politică aflată la putere nu și-au ținut promisiunea de a reda mișcării sindicale instrumentele legale de care a fost văduvită. În schimb, a cedat presiunii partenerilor sociali și a majorat salariul minim în mai multe trepte, în perioada 2013 - 2015, de la 700 de lei până la 1.050 de lei. Guvernul Cioloș a preluat ștafeta și l-a majorat de la 1 mai 2016, ridicându-l la 1.250 lei.

La începutul acestei săptămâni, Consiliul Național Tripartit a început discuțiile privind nivelul salariului minim în anul 2017 și asupra proiectului de modificare a Legii privind salarizarea unitară.

Sindicatele au cerut o creștere de 200 de lei, dar patronatele s-au opus. Guvernul le-a cerut partenerilor sociali ca în următoarele două săptămâni să înainteze propuneri privind salariul minim, urmând ca până la finalul mandatului, Executivul să stabilească noul salariu minim.

În 2017, nivelul salariului minim pe economie va fi rezultatul negocierii dintre sindicate și patronate, la fel ca în anii precedenți. Dar începând cu următorul an, nivelul salariului minim ar urma să fie stabilit printr-un mecanism de calcul, la care lucrează, în prezent, un grup de experți independenți, propuși de partenerii sociali.

Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale a pus la dispoziția sindicatelor și patronatelor un studiu care include analize și evaluări privind efectele economice și sociale potențiale ale creșterii salariului minim brut garantat în plată.

Atrag atenția câteva concluzii. Potrivit studiului, la nivelul companiilor analizate, există o relație foarte slabă, dar pozitivă, între salariul mediu și productivitatea muncii. Altfel spus, creșterea productivității muncii în cele mai multe sectoare nu duce la creșterea salariilor, iar atunci când se întâmplă, evoluția salarizării nu e pe măsura sporului de productivitate.

Pe de altă parte, creșterea salariului minim face ca firmele mai puțin productive, care nu îl pot asigura, să iasă de pe piață, iar cele eficiente să se dezvolte. Astfel, salariul minim joacă rolul de factor de selecție naturală în economie, contribuind la asanarea ei de fir-mele necompetitive.

În prezent, cuantumul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește pe baza următoarelor elemente:

- art. 3 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de România în 1975;

- reducerea numărului persoanelor salariate aflate în risc de sărăcie și excluziune socială;

- recomandarea Comisiei Europene cu privire la îmbunătățirea ponderii salariului minim în salariul mediu, astfel încât raportul dintre aceste două salarii să se apropie de 50%, așa cum este în țările dezvoltate din Uniunea Europeană;

- factorii de ordin economic, inclusiv cerințele dezvoltării economice, productivitatea și interesul care există pentru a realiza și a menține un înalt nivel de folosire a forței de muncă.

Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost majorat de la 500 lei în anul 2008, la 1.250 începând cu 1 mai 2016, iar ponderea lui în câștigul salarial mediu brut din România a crescut de la 29,8%, cât era în anul 2008, la 46,62%, în anul 2016.

În ceea ce privește proiectul de lege privind salarizarea unitară, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că pentru a asigura rezolvarea tuturor inechităților salariale din sistemul public este nevoie de alocarea a 19,5 miliarde de lei până în 2022. Creșterea medie a salariilor plătite din fonduri publice va fi de 37,3%, corelată cu creșterea economică prognozată, iar raportul dintre salariul minim și cel maxim va fi redus la 1/13. De ase-menea, ministrul a anunțat că proiectul prevede că cel mai mare salariu va fi al președintelui, dar și că salariul premierului va fi redus cu 300 de lei față de nivelul actual.

Proiectul prevede acordarea de sporuri pentru funcții greu ocupabile (30%), cum ar fi medicii și specialiștii din domeniul informatic, pentru a compensa situațiile în care recrutarea de personal este dificilă. De asemenea, documentul prevede acordarea de sporuri de performanță în limita a 5% din buget.

Proiectul de lege urmează să fie transmis partenerilor sociali în perspectiva consultărilor ce vor avea loc în comisia de dialog social de la Ministerul Muncii.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.1788 secunde