Sancțiuni penale pentru angajatorii de imigranți ilegali

Potrivit estimărilor oficiale, în Uniunea Europeană lucrează între 4,5 și 8 milioane de imigranți ilegali. Cei mai mulți sunt prezenți în construcții, agricultură și turism.

Un sac de amenzi

Organismele europene consideră că migrația ilegală este stimulată de mediul de afaceri interesat în exploatarea acestui fenomen și de legislația mult prea blândă. Ca urmare, au decis să ia măsuri extrem de aspre împotriva celor ce angajează imigranți intrați ilegal în UE.

Astfel, conform propunerii de directivă votate de deputații europeni, vor fi aplicate sancțiuni penale împotriva angajatorilor: pentru infracțiuni repetate, pentru încadrarea unui număr mare de persoane care se află într-o situație neregulamentară, în cazul în care se aplică practici de exploatare, dacă angajatul este victima traficului cu ființe umane  și acest fapt este cunoscut anga-jatorului sau dacă angajatul este minor.

Un angajator găsit vinovat va trebui să returneze orice ajutor de stat primit în ultimii ani. De asemenea, va plăti o amendă graduală în funcție de numărul imigranților ilegali încadrați. În plus, trebuie să plătească toate impozitele și alte taxe pe care ar fi trebuit  să le plătească dacă lucrătorul ar fi fost angajat în mod legal, iar unde este cazul costurile legate de returnarea imigrantului.

Deputații europeni au solicitat ca procedurile necesare pentru recuperarea salariilor neplătite să fie automate și să nu necesite acțiuni suplimentare din partea angajatului.

În schimb, europarlamentarii au pledat pentru amenzi reduse în cazul persoanelor care folosesc serviciile imigranților clandestini în gospodăriile particulare, asigurându-se însă că nu are loc exploatarea acestora.

Stimulente pentru denunțători

Statele membre ar urma să stabilească un mecanism care să le ofere imigranților ilegali posibilitatea de a depune o plângere. Părților terțe desemnate de statele membre, precum sindicatele, ar trebui să li se permită să denunțe un angajator de imigranți ilegali fără însă a exista riscul de a fi judecate din cauza faptului că ar oferi asistență unei persoane aflate în mod ilegal pe teritoriul statului membru. În cazul în care imigranții ilegali cooperează în procesul intentat angajatorului, aceștia vor putea obține un permis de ședere pentru o perioadă limitată.

Statele membre vor trebui să întreprindă inspecții regulate pentru a controla angajarea imigranților ilegali.

Propunerea de directivă (împreună cu directiva privind returnarea și cea referitoare la card-ul albastru pentru lucrătorii cu înaltă calificare profesională) face parte din pachetul legislativ propus de Comisia Europeană, care are ca obiectiv general reducerea imigrației ilegale și încurajarea celei legale.

Țara muncii la negru

În calitate de mare exportator de muncă legală și de muncă la negru, România este una dintre țările europene direct interesate de adoptarea respectivei directive. Extracomunitarii ilegali reprezintă o concurență serioasă pentru românii pe piața muncii din UE. Din cauza lor, mulți dintre conaționalii noștri sunt nevoiți să accepte salarii mici și plata la negru.

Pe de altă parte, în ultimii doi ani, România a devenit un importator de forță de muncă din Republica Moldova, Ucraina și Asia. Cei mai mulți străini lucrează legal în sectoare din industria navală, construcții și industria textilă.

În ciuda legilor proprii, care prevăd importante sancțiuni, țara noastră se confruntă cu o adevărată epidemie de muncă la negru. Inspecția Muncii se dovedește a fi ineficientă. În aceste condiții, nimeni nu poate spune câți dintre lucrători la negru sunt străini, intrați ilegal în România.

Potrivit Codului Muncii, acceptarea unei persoane la lucru, fără a încheia un contract de muncă, este sancționată cu o amendă cuprinsă între 1.500 și 2.000 RON, pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși valoarea cumulativă de 100.000 RON. Legea 203/1999 privind permisele de muncă stipulează că "încadrarea în muncă sau menținerea în muncă a unui străin care nu are permis de muncă valabil de către o persoană fizică sau juridică din România, cu excepția unor cazuri (prevăzute la art. 5 din lege), constituie contravenție și se sancțio-nează cu amendă de la 5.000 RON la 10.000 RON." Aceste sancțiuni se aplică angajatorului și nu cetățeanului străin.