Sârmă ghimpată în loc de şantier în lucru! Tunelul Palas, suferinţă în tăcere

Odată cu creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin portul Constanţa, a devenit evidentă necesitatea creării celui de-al doilea acces feroviar, un culoar care ar scurta mult distanţa parcursă de garniturile de tren, iar pe traseu ar (re)apărea şi celebrul Tunel Palas. Deşi autorităţile au anunţat că vor face şi vor drege, lucrările efective de reabilitare încă nu au început. Dar ceva nou tot a apărut în peisaj: sârma ghimpată!

Tunelul Palas sau Carol I, cum a fost numit la inaugurarea din 1907, primul tunel feroviar urban din România, se află la ora actuală într-o stare jalnică. Şi ar fi rămas cu siguranţă aşa, fără perspectivă şi lipsit de atenţie din partea autorităţilor, dacă nu ar fi izbucnit războiul din Ucraina, în 2022, ceea ce a generat traficul record de mărfuri prin portul Constanţa.

Abia în acel moment, împinse de la spate de nevoie şi de partenerii externi, autorităţile române au luat în calcul reabilitarea tunelului şi au pornit şi ele un „război”: cel al documentaţiei stufoase, al birocraţiei.

„Proiectul «Reabilitarea şi electrificarea liniei CF 816 Palas - Port A şi consolidarea Tunelului Palas, pentru a asigura al doilea acces feroviar în portul Constanţa», este în stadiul de pregătire a documentaţiei pentru scoaterea la licitaţie a serviciilor de proiectare şi execuţie", a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, directorul Sucursalei Regionale Căi Ferate (SRCF) Constanţa, Dorin Maer. 

O investiţie de sute de milioane de lei

Astfel, în toamna anului trecut, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii anunţa că tunelul ar putea intra cât de curând în reabilitare, valoarea totală a investiţiei fiind de peste 750 de milioane de lei.

„Proiectul de investiţii are ca obiectiv asigurarea condiţiilor pentru crearea unui sistem de transport eficient, sustenabil, flexibil şi sigur, preocupare esenţială pentru dezvoltarea economică a României.

Aceasta presupune realizarea liniei CF pe traseul existent pentru linie simplă, cu reabilitarea tunelului pentru linie simplă şi extinderea acestuia pe 200 m spre staţia Palas, instalaţie BLAI nouă pentru linia curentă Palas - Constanţa Port Zona A şi reţeaua de cabluri aferentă, modificare soft şi hard instalaţie CE existentă în staţia Palas pentru preluarea echipamentelor adăugate pe linia curentă Palas - Constanţa Port Zona A, electrificarea liniei. Viteza de circulaţie proiectată este de 50 km/h.

Realizarea acestui obiectiv prezintă avantaje tehnice, economice şi sociale, având un impact pozitiv asupra activităţii economice prin sporirea gradului de tranzit al mărfurilor spre/şi din Portul Constanţa, precum şi în sporirea gradului de încredere în serviciile oferite de modul de transport feroviar”, au transmis reprezentanţii Ministerului Transporturilor.

Însă, în ultimele zile, s-a vehiculat în spaţiul public o nouă variantă, aceea a preluării tunelului de către administraţia locală, care ar urma să-l redea traficului… rutier. Un scenariu pe care conducerea SRCF Constanţa l-a negat.

„SRCF Constanţa nu a primit o astfel de solicitare din partea administraţiei locale şi nici nu au existat discuţii referitoare la preluarea şi transformarea tunelului într-unul rutier", a precizat directorul Dorin Maer. 

Aşteptare în tăcere

Cum arată tunelul la ora actuală? Într-o stare la fel de jalnică, abandonat, năpădit de buruieni, nici nu zici că a fost vreodată forfotă pe acolo. Dar, faţă de precedenta documentare la faţa locului, un element de noutate a apărut în peisaj: sârma ghimpată!

Accesul pe scările ce coborau spre tunel a fost blocat cu un gard metalic, turnicheţii fiind doar de decor. Întreaga zonă limitrofă a fost îngrădită cu sârmă ghimpată şi doar un om care nu mai este zdravăn la cap s-ar încumeta să pornească într-o asemenea aventură. Şi, de fapt, ce să facă pe acolo? În anii 90, hoţomanii care dădeau lovituri prin port scurtau drumul, noaptea, către cartier, dar acele vremuri de haiducie sunt de mult apuse.

Precum un martor mut al unor timpuri înfloritoare, tunelul aşteaptă să-i vină rândul la investiţie. Când oare?

Abandonat în 1992

Realizat între anii 1895-1900, după planurile inginerului Anghel Saligny, tunelul a fost tranzitat timp de aproape un secol de trenurile de marfă cu destinaţia portul Constanţa.

Proiectat şi forat pentru cale ferată dublă, tunelul are 490 metri lungime, 8,36 metri lăţime şi 6,15 metri înălţime la cheia de boltă. A fost căptuşit la interior cu cărămizi legate cu mortar şi ranforsate cu o acoperire de beton fundată pe un pat din piatră. În zidăria tunelului, au fost realizate nişe de adăpostire la fiecare 20 de metri, pentru a proteja personalul de mentenanţă în momentul trecerii trenurilor.

În anii 1970, odată cu punerea în exploatare spre portul Constanţa a unei noi linii ferate, electrificată, traficul de marfă prin tunel a scăzut considerabil. Cu toate acestea, a fost menţinut în uz până în 1992, când, în urma ploilor torenţiale, a fost inundat, rămânând ani buni abandonat. 

În 2011, compania feroviară a decis să efectueze lucrări de reparaţii, asta după ce au apărut temeri că anumite probleme structurale ar fi putut pune în pericol clădirile situate în zona de deasupra lui. Trebuie precizat că, în subteran, construcţia traversează două cartiere (Gară, Abator), porneşte din apropierea Gării, trece pe lângă spitalul CFR, pe sub bulevardul 1 Mai, şi ajunge în Portul Constanţa, în dreptul Porţii 4.

Experţii au stabilit că nu există niciun fel de pericol în ceea ce priveşte structura de rezistenţă, singurele probleme fiind cele de hidroizolaţie.