Se respectă sau nu standardul nZEB la construirea clădirilor rezidenţiale?

O nouă eră în domeniul construcţiilor a început odată cu intrarea în vigoare a nZEB, „net zero energy building”. Mai exact, clădiri cu consum de energie aproape de zero. De la sfârşitul anului 2020 tot ce se ridica pe şantierele patriei în sectorul privat ar fi trebuit să respecte noul standard prin care se reduc emisiile de CO2, aşa cum solicită Uniunea Europeană pentru a combate schimbările climatice. Dar din câte construcţii sunt acum în desfăşurare, prea puţine respectă nZEB, ceea ce cu siguranţă va atrage procedura de infringement României pentru neîndeplinirea acestei obligaţii.

Sectorul construcţiilor a mers foarte bine în anul pandemiei şi chiar acum, după scumpirile materialelor de construcţie. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS) în primul semestru din 2021 au fost eliberate autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale cu aproape 40% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. De unde tragem concluzia că este un domeniu în plină ascensiune. Dar câţi dintre constructori respectă standardul nZEB. „Este foarte dificil de respectat pentru constructor şi mai ales pentru dezvoltator în condiţiile în care avem probleme cu forţa de muncă şi cu scumpirile din ultima perioadă. Din luna Mai preţurile au explodat. Cele mai uzuale materiale folosite la ridicarea unei clădiri s-au scumpit foarte mult. Spre exemplu, de la începutul anului, lemnul şi-a triplat preţul, fierul şi el s-a scumpit, placa OSB s-a majorat cu peste 200%. Dacă mai ţinem cont şi de nZEB, întreb şi eu, cu cât ar trebui să vindem metrul pătrat construit să fie profitabil?”, a subliniat Adrian C., diriginte de şantier în Nordul Constanţei. Puţini dintre dezvoltatorii imobiliari ţin cont de standardul „zero consum de energie”, chiar dacă autorizaţia de construire nu ar trebui să se elibereze dacă nu sunt respectate datele casei pasive cu consum energetic aproape de zero.

Ce prevede standardul nZEB

nZEB este reglementat atât de legislaţia românească, Legea nr.372/2005, modificată în 2016 privind performanţa energetică a clădirilor şi Directiva 2010/31/UE care a început să se aplice din 31 decembrie 2020 pentru construcţiile noi private. Principiile proiectării nZEB trebuie să ţină cont de reducerea necesarului de energie, utilizarea surselor de energie regenerabilă şi utilizarea eficientă a surselor de energie fosilă. Altfel spus, tot ce ţine de contrucţia unei locuinţe: sisteme de termoizolare avansate, ferestre cu proprietăți de termoizolare mult mai performante, sisteme economice de iluminare, instalații de încălzire, aerisire, ventilație, toate trebuie să asigure o scădere semnificativă a consumului de energie pe metru pătrat ori an, până în zona de 50 kWh/m2/an. Şi reprezentanţii Organizaţiei Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) au atras atenţia zilele trecute că standardul „zero emisii” la construirea unei clădiri nu se respectă. „Când vorbim de energie regenerabilă nu vorbim doar de sectorul energetic, nu vorbim doar de parcuri de sute de megawaţi. Tranziţia energetică prin care trebuie să treacă UE nu se referă doar la sectorul energetic, se referă la tot, la întreaga economie. Trebuie să vorbim foarte mult de clădiri. Cred că acolo ar trebui să ne uităm şi aceea este o zonă deficitară în România. Aş fi curios să ne uităm pe autorizaţiile de construire emise în ultimele 7 luni în ţară, să vedem câte autorizaţii chiar prevăd acest lucru. Legea nu se respectă”, a declarat Martin Moise, vicepreşedinte PATRES. Iar acolo unde se respectă, preţurile locuinţelor cresc şi cu 30-40%, iar banii se pot recupera în câţiva ani din costurile utilităţilor care vor tinde spre zero.