Sindicatul Liber al Navigatorilor acuză haosul normativ patronat de statul român

Shipping-ul românesc se confruntă cu un conflict acut între legislația internă și legislația internațională, precum și între legile românești care reglementează pregătirea și ocupațiile din domeniul transporturilor pe apă. Cauzele sunt multiple: lipsa acută a specialiștilor în domeniul navigației, la nivelul Ministerului Transporturilor, necorelarea inițiativelor normative între Ministerul Transporturilor, Ministerul Muncii și Ministerul Educației, neimplicarea Autorității Navale Române în clarificarea aspectelor normative, numeroase interese oculte.

Grav este faptul că abuzurile normative semnalate de cotidianul "Cuget Liber" în cadrul anchetei "Nu distrugeți marinăria!", abuzuri ce țin de domeniul penalului, dar pe care instituțiile statului le ignoră, se încearcă a fi "corectate" prin alte abuzuri.

v v v

Adrian Mihălcioiu, președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor, ne-a semnalat următorul fapt: "Am primit, recent, un proiect de modificare a unui act normativ, în care, surprinzător, în nomenclatorul profesiilor reglementate în România sunt introduse funcțiile de la bordul navelor. Or, legislația internațională stabilește doar funcții la bordul navelor, nicidecum profesii."

Într-adevăr, în Convenția internațională STCW (Standards of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers) nu se vorbește nicăieri despre ocupații și profesii la bordul navelor, ci doar despre funcții: funcția de ofițer maritim, de șef mecanic, de comandant și așa mai departe. Întrucât statul român a ratificat Convenția internațională STCW, legislația internă referitoare la pregătirea și certificarea navigatorilor nu poate depăși cadrul acesteia, inventându-se ocupații și profesii marinărești.

"Este o mare deosebire între personalul navigant și cei ce lucrează la uscat. Atâta vreme cât navigatorii au stagiile de practică și examenele de instruire și perfecționare periodice, funcțiile pe care le au la bord se mențin. Când nu mai fac față stagiilor și pregătirii periodice, lucrătorii de shipping își pierd funcțiile îndeplinite pe mare. În nicio activitate de la uscat nu există o situație similară" - a precizat liderul SLN.

Conducerea Sindicatului Liber al Navigatorilor și-a exprimat stupoarea că în legislația română sunt reglementate "ocupațiile" de… comandant de navă, șef mecanic, timonier, marinar stagiar. Lista acestor "aberații" ocupaționale este extrem de largă.

"Comandantul de navă este o funcție ca și cea de președinte al țării, de ministru, de director sau de președinte de sindicat. Nu este o ocupație sau profesie. Noi vom face toate demersurile necesare pentru eliminarea din Legea nr.200/2004 privind profesiile reglementate în România a funcțiilor îndeplinite de navigatori la bordul navelor" - a atenționat Adrian Mihălcioiu.

Care sunt consecințele haosului normativ din domeniul shipping-ului? "Avem navigatori care urmează niște cursuri de pregătire aprobate și nu își pot îndeplini stagiul de practică pentru că acesta a fost mărit artificial de la șase luni, cât prevede Convenția internațională STCW, la un an, cât au stabilit anumite persoane care reprezintă autoritățile statului român.

Școlile ar trebui să aplice toate prevederile STCW, inclusiv cele referitoare la stagiul de practică, astfel încât examenul de absolvire să fie unul și același cu examenul de brevet, dacă respectivele instituții de învățământ pregătesc ofițeri de marină. Dacă pregătesc ingineri, atunci absolvenții care vor să devină ofițeri trebuie să facă practica de șase luni, cât prevede STCW, și să dea un test la ANR pentru funcția de ofițer la bordul navelor.

În România avem o sumă de legi care se bat cap în cap, ordine de ministru care nu țin cont de reglementările internaționale. Se fac, în continuare, acte normative fără să fie consultați reprezentanții legali ai navigatorilor, respectiv companiile de crewing, companiile de navigație și SLN. Ele sunt inițiate de persoane care n-au nicio legătură cu marinăria" - susține liderul de sindicat.