Statele Unite au adus omenirea în pragul crizei economice

Evoluția mondială este marcată de ceea ce se întâmplă în cea mai puternică economie a lumii, SUA. De-a lungul anilor, americanii au fost încurajați să ia credite imobiliare într-un volum tot mai mare. Când nu le-au mai putut returna, mecanismul economic a început să trepideze. Piețele financiar - bancare s-au dereglat, iar cea de capital a intrat în picaj, cuprinsă de panică. Moneda americană nu se simte nici ea prea bine și pierde tot mai mult din greutate pe piețele valutare.

Seismografele capitalului

Unda de șoc americană s-a propagat în toată lumea. Bursele din marile capitale se comportă ca niște seismografe, înregistrând scăderea încrederii investitorilor. Din fericire, efectele sunt atenuate, de faptul că în economia mondială s-a produs o redistribuire a puterii în ultimii ani. Uniunea Europeană este un centru de stabilitate. Pe de altă parte, China, India, Rusia au ritmuri înalte, constante de creștere economică. Sunt jucători tot mai bine cotați pe piețele lumii și piloni ai stabilității globale.

Bush aruncă un colac de salvare

Criza economiei americane a devenit atât de gravă încât statul a fost obligat să intervină prin măsuri spectaculoase. Președintele Georghe W. Bush a anunțat că va solicita Congresului să aprobe un pachet de măsuri fiscale. Se intenționează reducerea taxelor cu circa 150 miliarde dolari, pentru relansarea consumului și încurajarea afacerilor.

La rândul ei, Banca Centrală americană a efectuat o reducere majoră a dobânzii de referință, de la 4,25% la 3,5%, avertizând că nu se va opri aici. Măsura are

drept scop reducerea dobânzilor, relansarea creditului și a investițiilor.

Spre deosebire de "colega" din SUA, Banca Centrală Europeană a anunțat că nu va interveni asupra dobânzii de referință, în ciuda ușoarei diminuări a creșterii economice înregistrate în zona euro.

Euforie de o zi

Acțiunea concertată a Executivului și băncii centrale americane a calmat bursele doar pentru o zi. Pe 22 ianuarie, la puțin timp după anunțul neașteptat, bursele, cu excepția celor asiatice, au înregistrat ușoare creșteri. Pentru moment, s-a crezut că încrederea investitorilor a fost recâștigată. Euforia a durat 24 de ore. Ieri, la ora 11,59, bursele de la New York, Chicago,Londra, Paris, Amsterdam, Madrid, Bruxelles, Ziurich și Yohanesburg erau pe minus. În schimb, la Moscova, Bombay, Karachi, Sidney, Hong-Kong, Tokio, Buenos Aires, Sao Paulo și Mexico, piața înregistra creșteri.

Zbor în picaj sub cerul bursei

Să vedem ce se întâmplă, în acest timp, în țara dintre Dunăre și Carpați? În 2008, piața românească de capital este marcată de o continuă depreciere. Capitalizarea ei a scăzut de la nivelul cel mai înalt, de 23,98 milioane euro, pe care l-a atins pe data de 4 ianuarie, la 17,98 milioane euro pe 22 ianuarie. Aceeași evoluție au avut-o și prețurile acțiunilor. Un număr de 12 dintre cele 15 ședințe de tranzacționare desfășurate de la începutul anului și până în prezent s-au încheiat pe minus, cu valori negative ale indicilor sintetici.

Grav este că prăbușirea prețului acțiunilor este generală. Neîncrederea sporită a investitorilor, care a degenerat în frică și chiar panică în cazul celor mai slabi cu firea, nu are ca obiect acțiunile uneia sau alteia dintre societățile cotate, ci piața românească în ansamblu. Iar acest lucru ține mai puțin de ceea ce se întâmplă în economia americană și pe marile burse ale lumii, cât de semnalele negative date de economia românească din 2007 și până în prezent.

Sedus și abandonat

Piața valutară pare trasă la indigo după cea de capital. De la jumătatea anului trecut, leul continuă să se deprecieze. Cauza principală o reprezintă recoltele slabe din vara anului 2007. Ele au dus la creșterea volumului importurilor, într-o economie și așa prea dependentă de ele, la dezechilibrarea gravă a balanței de plăți. Cererea mare de valută a slăbit moneda românească. Iar odată ce aceasta a devenit neatractivă, a apărut mișcarea previzibilă de retragere a capitalului speculativ. Anterior, timp de 2 - 3 ani, investitorii au câștigat de pe urma cursului de schimb al leului (unul dintre cele mai bune de pe piața valutară mondială în 2006 și prima jumătate a anului 2007). Acum, după ce moneda românească și-a consumat potențialul de creștere și a devenit o amenințare pentru câștigurile lor, se grăbesc să scape de ea, de parcă ar fi ciumată.

Cu leul la terapie

Cursul de schimb se încăpățânează să nu coboare sub 3,76 lei pentru un euro, în ciuda intervențiilor disperate ale BNR și Ministerului Economiei și Finanțelor de a colecta surplusul de lei din piață. Este firesc să se întâmple așa. Măsura de sterilizare are oarecare efect asupra masei monetare aflate în circulație, dar nu înlătură cauzele: decalajele grave din economie sunt cele ce au determinat prăbușirea leului. Intervenția BNR face să crească și mai mult datoria publică a statului, fapt ce va afecta alte capitole bugetare.

Situația este gravă. O demonstrează și declarațiile publice tot mai frecvente ale oficialilor BNR și ai guvernului, care încearcă să calmeze spiritele. Dar, ca întotdeauna, vorbele lor induc sentimentul contrariu.

Criza internă face economia românească și mai vulnerabilă la impactul crizelor de pe piețele internaționale. În lipsa unor soluții corecte, efectul cumulat al tuturor acestor crize va fi stoparea creșterii economice din ultimii 4 ani.

Chestiunea zilei la Davos

Ne aflăm în pragul unei recesiuni economice la scară planetară, precum cea din 2001? Aceasta este întrebarea generală. Răspunsul și măsurile salvatoare sunt așteptate de la liderii politici ai lumii. Iar aceștia trebuie să vină cu soluții cât mai repede cu putință. Amânarea intervenției amplifică pesimismul general și teama, iar o asemenea atitudine grăbește împlinirea profețiilor privind recesiunea.

Evoluția economiei mondiale va fi în centrul discuțiilor celor 2.500 de lideri din lumea politică și a afacerilor, care și-au dat întâlnire la Forumul de la Davos (Elveția). Principalul subiect al agendei întâlnirii care a început ieri sunt consecințele crizei financiare americane.