Statul renunță la autostrada Comarnic-Brașov

E oficial: Compania Națională de Autostrăzi anunță că renunță pe termen nedeterminat la construcția autostrăzii Comarnic-Brașov. Informația a fost furnizată inițial pe surse, în urmă cu două zile, de Digi24.

Contractul de concesiune prin care urma să fie realizată autostrada Comarnic - Brașov va fi anulat. Compania Națională de Drumuri a întocmit deja un raport prin care constată că firmele desemnate să realizeze șoseaua de 60 de kilometri nu au găsit surse de finanțare, spun surse Digi 24. Este pentru a treia oară în ultimii 10 ani când statul eșuează în încercarea de a începe construția drumului de mare viteză de pe Valea Prahovei.

După un an și jumătate de amânări, șefii de la Drumuri au luat în final o decizie în legătură cu autostrada Comarnic - Brașov. Potrivit unor surse, CNADNR a elaborat deja un raport prin care anulează construcția prin concesiune a șoselei de mare viteză. Motivul: asocierea condusă de francezii de la Vinci nu a reușit să convingă instituțiile financiare internaționale, precum BEI și BERD, să finanțeze proiectul. 1,8 miliarde de euro ar fi costat construcția autostrăzii.

Dacă se adăugau și costurile de finanțare și cele de întreținere pentru o perioadă de aproape 26 de ani, suma ar fi crescut la 8,4 miliarde de euro. În urmă cu câteva zile, ministrul demisionar al transporturilor, Ioan Rus, spunea că sunt soluții pentru ca autostrada să fie totuși construită.

Este a treia tentativă eșuată a statului de a găsi un constructor care să realizeze în concesiune această autostradă, după cele din 2005 și 2010.

Comunicatul DNA

În urma finalizării negocierii pentru atribuirea contractului de concesiune cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor, CNADNR SA anunță anularea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune de lucrări publice pentru proiectarea, construcția, finanțarea, operarea și întreținerea autostrăzii București- Brașov, tronsonul Comarnic-Brașov.

Decizia a fost luată în conformitate cu art.94 din HG 925/2006 ("indiferent de momentul inițierii procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a verifica, înainte de încheierea contractului, respectarea dispozițiilor referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele ce intră sub incidența legislației privind finanțele publice") și art. 209 din OUG nr. 34/2006 ("autoritatea contractantă are obligația de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică în următoarele cazuri: litera c) dacă abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului").

Această decizie a fost determinată de analiza următoarelor elemente:

1) Contractul de concesiune este încadrat conform metodologiei Eurostat "on Government balance sheet". În aceste condiții și având în vedere costul semnificativ al proiectului, în situația în care Autoritatea Contractantă (rezultată din asocierea CNADNR cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în 2012) ar încheia contractul de concesiune cu ofertantul declarat câștigător, aceasta ar putea duce la nerespectarea angajamentelor pe care România le-a încheiat cu CE, FMI, Banca Mondială în privința țintei de deficit bugetar și a datoriei publice;

2) Ofertantul declarat câștigător nu a reușit să obțină implicarea instituțiilor financiare internaționale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanțarea proiectului de concesiune. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanțări acordate exclusiv de finanțatori privați, costurile de finanțare pentru realizarea proiectului ar crește;

3) Ministerul Finanțelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susținere a proiectului și al suportării costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat în condițiile unei clasificări onGovernment balance sheet a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depășirea țintei de deficit bugetar stabilită și calificarea scrisorii de susținere ca o garanție de stat;

4) După desemnarea ofertantului câștigător, acesta, alături de potențialii finanțatori privați, au solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune. Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea procedurii de atribuire și a condițiilor care au stat la baza depunerii ofertelor;

5) Prezentarea publică a proiectului a generat o puternică reacție negativă, mai ales în privința costurilor prezentate.

Cu toate acestea, autostrada București - Brașov (din care face parte și tronsonul Comarnic - Brașov), rămâne o prioritate în Master Planul General de Transport (MPGT), proiectul autostrăzii fiind continuat și dezvoltându-se în paralel cu realizarea autostrăzii Sibiu - Pitești.

În acest sens, în prezent este în procedura de licitație deschisă atribuirea contractului "Proiectare și execuție finalizare Autostrada București – Brașov, Secțiunea București – Ploiești, Sector 1, km 0+000 - km 3+325; Nod Centură București, km 6+500 și Nod Moara Vlăsiei, km 19+500".

Pe sectorul Ploiești- Comarnic sunt deja patru benzi.

Tronsonul de autostradă Comarnic – Brașov este împărțit în 5 sectoare. Sectoarele 1 și 5 (dinspre Comarnic, respectiv dinspre Brașov, cu o lungime totală de aproximativ 10 km, la care se adaugă și drumuri de legătură) vor fi scoase la licitație, cu finanțare de la Bugetul de Stat.

Pentru sectoarele 2, 3 și 4, care reprezintă partea cea mai dificilă a proiectului, va fi scoasă la licitațiea actualizarea studiilor geotehnice, cu finanțare de la Bugetul de Stat.

În paralel, pentru fluidizarea traficului pe DN1, sunt în lucru Studiile de Fezabilitate referitoare la variantele de ocolire Comarnic și Bușteni. După finalizarea SF-urilor vor fi scoase la licitație lucrările de construcție, cu finanțare de la Bugetul de Stat.

Tot pentru fluidizarea traficului, la ieșirea din Sinaia spre Brașov, este proiectat și urmează să fie realizat un sens giratoriu.

De asemenea, se vor finaliza Studiile de Fezabilitate privind Varianta de Ocolire Câmpina, modernizarea drumului existent pe Valea Doftanei (DJ 102I) și a drumului forestier până în Săcele, astfel încât, în 2016 să înceapă lucrările pentru a avea un drum național modern între Câmpina și Săcele.

Finalizarea acestor două mari proiecte prevăzute în MPGT, Pitești – Sibiu și Comarnic – Brașov, înseamnă atât închiderea Culoarului IV Pan European, cât și dezvoltarea socio-economică a mai multor regiuni importante ale țării.