Take, Ianke și Cadîr au carnet de zilier

Ne aflăm în fața ghișeului Primă-riei Sectorului I, din București. Pe un panou scrie: "Eliberare carnete de zilier". Coada înaintează ca melcul.

- Următorul! - se aude comanda din dosul geamlâcului. Numele și prenumele!

- Radu Beligan.

- Pentru ce activitate solicitați carnet de zilier?

- Pentru teatru. Știți, voi juca în "Take, Ianke și Cadîr". Am trei spectacole la rând, deci vă rog să-mi eliberați carnetul pentru trei zile de muncă a câte 8 ore.

Nu-i ficțiune

Scena descrisă mai sus nu este ficțiune, ci previziune. Astfel de întâmplări se vor petrece în cu-rând, stimați cititori, ca efect al unui act normativ aflat "pe țeavă" și care ar putea aduce o mare ușurare financiară culturii.

Dacă OUG 58/2010 i-a lovit în pâine pe slujitorii artelor, obligându-i să achite contribuții sociale și de sănătate din drepturile de autor, o lege al cărei proiect a fost aprobat în ședința de guvern din 29 septembrie 2010 îi va scuti de ele.

Actul normativ reglementează exercitarea activităților cu caracter ocazional, de către zilieri, domeniu omis de Codul muncii. De aceea din 2003 și până în prezent, cei ce au folosit lucrătorii cu ziua (fermieri, companii de construcții, de publicitate, de reparații navale, de operare a navelor sau de producție cinematografică) și au dorit să fie cât de cât în legalitate, au recurs la metoda contractelor civile de prestări servicii.

Viitoarea lege - în fapt un adaos la Codul muncii - limitează utilizarea zilierilor la: activitățile gospodărești, agricultură, vânătoare și pescuit, silvicultură și exploatări forestiere, piscicultură și acvacultură, pomicultură, spectacole, producții cinematografice și audiovizuale, activități cu caracter cultural.

Spre deosebire de celelalte cate-gorii de raporturi de muncă, care împovărează cu obligații fiscale angajatorul și angajatul (impozit pe venit, contribuții la fondurile de asigurări sociale, de sănătate și de șomaj), munca ocazională este de departe avantajată. În cazul ei, doar zilierul are obligația de achita cota de 16% a impozitului pe venit.

Iluzii ministeriale

Este previzibil ce impact va avea legea asupra raporturilor de muncă din domeniile în care este permis lucrul cu zilierii. Pentru a reduce cheltuielile fiscale, angajatorii vor ocoli cât mai mult contractele de muncă. Vor forța nota, declarând toate activitățile ca fiind ocazionale.

După cum se știe, instituțiile culturale - teatrul, opera, baletul, orchestrele simfonice, cinematografia - se confruntă cu mari dificultăți financiare. Costurile lor salariale vor scădea cu 25 - 30% prin trecerea artiștilor, din categoria salariaților și a celor plătiți în baza drepturilor de autor, în cea a zilierilor.

Agricultura - sector în care evaziunea fiscală ajunge până la 70% - este invitată de viitorul act normativ să renunțe și la puținii lucrători permanenți pe care îi mai are și pentru care mai plătea dări. Nimeni nu trebuie să se mire dacă, peste un an sau doi, directorii fermelor agricole, ai parcurilor de vânătoare sau ai crescătoriilor de pește vor fi angajați cu ziua.

Conform proiectului de lege, angajatorul va ține evidența zilierilor într-un registru de evidență, iar zilierul va avea un carnet, în loc de contract. Eliberarea carnetului de zilier se va face de către primăria în a cărei circumscripție teritorială urmează să se desfășoare activitatea sau în care lucrătorul își are domiciliul, la solicitarea beneficiarului sau a zilierului.

Plata cotei de impozit pe venit, de 16%, se va face prin achiziționarea unor timbre (egale ca valoare cu suma de achitat) emise de Ministerul de Finanțe. Ele vor fi achiziționate de la primării de către beneficiarii lucrărilor.

Chiar dacă viitoarea lege ușurează povara fiscală a agriculturii, este greu de crezut că fermierii evazioniști vor renunța la năravul de a folosi munca la negru.

Cine va controla dacă zilierii sunt declarați la primării și plătesc impozitul pe venit? Inspecția Teritorială a Muncii - susține Ioan Botiș, noul ministru al Muncii. Iluzii ministeriale!