Tragedie românească într-un port din Nigeria

În primăvara anului 2008, un tânăr navigator român, a cărui navă se afla într-un șantier naval din Nigeria, s-a îmbolnăvit de malarie. Era cazat la un hotel.

A crezut că e vorba de o afecțiune banală și nu s-a tratat. Nimeni dintre cei din jur nu i-a dat atenție. După câteva luni, boala marinarului s-a agravat și i-au fost afectați definitiv centrii nervoși. Acum, tânărul nu mai poate vorbi. La 29 de ani, este incapabil de muncă, de o viață normală. Fratele său s-a prezentat la Sindicatul Liber al Navigatorilor în speranța că poate obține un ajutor de la armatori sau asiguratori.

O problemă de mentalitate

Din motive lesne de înțeles, numele tânărului marinar nu poate fi dat publicității. Dar povestea lui merită să fie cunoscută de toți navigatorii români. "Drama lui se datorează unui simplu telefon. Dacă ne-ar fi sunat când a început să se simtă rău, i-am fi spus să contacteze imediat spitalul, pentru că s-ar putea să aibă malarie. Se intervenea prompt, eficace. În 3 zile ar fi scăpat. Astăzi ar fi fost sănătos și ar fi mers, în continuare, pe mare" - afirmă Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor.

De ce nu a sunat marinarul? Pentru că nu era membru de sindicat și, ca urmare, nu cunoștea numărul de telefon al organizației. Cei ce fac parte din ea au datele de contact și sunt îndrumați să apeleze la SLN ori de câte ori se află în dificultate pe mare.

"Ne lovim de mentalitatea multora dintre navigatorii români (mentalitate specifică marinarilor din fostul bloc comunist) de a nu face parte din vreo organizație sindicală. Așa cum au un medic de familie, ar trebui să aibă și un reprezentant social. Mulți nu-și dau seama că sindicatul este singurul lor sprijin când dau de necaz pe mare, instrumentul care acționează în interesul lor" - afirmă liderul SLN.

Veriga lipsă

Mai există o cauză a acestor drame, spune Mihălcioiu. România (dar nu numai ea) nu deține un sistem de raportare a evenimentelor care se petrec pe mare - accidente de muncă, decese, dispariții, îmbolnăviri, conflicte de muncă, răpiri de către pirați. Acesta este motivul pentru care SLN reușește să obțină informațiile numai despre 60% din cazurile în care sunt implicați navigatorii români. Este grăitor exemplul celor trei marinari de pe nava Titan, răpiți de pirații somalezi. Din vina angajatorilor, sindicatul nu a reușit să le afle nici până astăzi identitatea. "Sperăm ca măcar familiile lor să fi fost înștiințate și să facă presiuni asupra armatorului pentru a negocia eliberarea lor" – spune liderul SLN.

Chiar și în cazul celor 60% dintre cazurile cunoscute, informațiile vin de multe ori prea târziu, când este foarte greu să mai facă ceva pentru cei în cauză. Spre exemplu, dacă este informat la timp despre un accident de muncă, sindicatul poate lua măsuri ca navigatorul să primească compensația cuvenită chiar în portul în care s-a petrecut evenimentul și să obțină concediu medical plătit.

Responsabilizarea crewing-ului

Lucrurile nu mai pot continua astfel. "Legislația trebuie modificată - afirmă Mihălcioiu. Agențiile de crewing trebuie să aibă o mai mare responsabilitate față angajați și să aducă la cunoștința autorităților și sindicatului orice incident. Este nevoie de instituționalizarea unui sistem de informare. Acesta va permite analiza fenomenele apărute pe mare, pentru a se lua măsuri. Iată, numărul mare de cazuri de nave capturate în Golful Aden a arătat că pirateria este un fenomen și trebuie să se intervină la nivel internațional. Noi lucrăm la un proiect de îmbunătățire a legislației privind agențiile de crewing, care urmărește introducerea de noi răspunderi pentru acestea. În prezent, la Bruxelles se vorbește despre raportarea tuturor incidentelor către o societate de monitorizare, după modelul Biroului Internațional Maritim. Aceasta va face studii pe baza datelor acumulate, în vederea luării măsurilor de eliminare a accidentelor și îmbolnăvirilor pe mare" - precizează liderul SLN.