Trei nave de mare tonaj anunță sfârșitul crizei din terminalul "Comvex"

Ce nu te omoară, te întărește. Proverbul este valabil și în cazul companiei "Comvex", din portul Constanța. Aceasta a reușit nu doar să supraviețuiască loviturii primite din partea gigantului ArcelorMittal, ci să și câștige de pe urma acestei experiențe teribile.

E ceva putred în Danemarca!

După cum se cunoaște, combinatul siderurgic din Galați a încetat să se mai aprovizioneze cu materii prime prin terminalul din portul românesc, alegând o rută de transport mult mai scumpă, prin portul bulgăresc Burgas și pe Canalul Bâstroe.

S-au emis mai multe ipoteze privind rostul acestei decizii păguboase atât pentru combinatul din Galați, cât și pentru operatorul portuar românesc. Printre altele, s-a speculat că, prin această metodă, ArcelorMittal a încercat să forțeze mâna acționarului majoritar al companiei "Comvex" și să-l determine să vândă cota de participare la capitalul social.

Indiferent care a fost resortul, un lucru este cert: "Comvex" a acuzat practicile economice ale lui ArcelorMittal Galați, iar Consiliul Concurenței, după o documentare prealabilă, a deschis o investigație, semn că, vorba lui Shakespeare: "E ceva putred în Danemarca!".

De 3 ori profit

Dar să revenim la compania "Comvex". Trebuie spus că, la momentul declanșării crizei de către ArcelorMittal Galați, operatorul portuar constănțean avea o situație economică de invidiat. În perioada 2006 – 2008, reușise să își sporească de 3,07 ori cifra de afaceri (în 2006 – 49.466.587 lei, în 2007 – 75.303.580 lei, iar în 2008 – 151.748.252 lei). În același interval de timp, profitul net a sporit de 3,5 ori (în 2006 – 9.149.987 lei, în 2007 – 15.037.242 lei, în 2008 – 32.011.942 lei).

Evident, o asemenea creștere galopantă nu putea fi obținută fără un management performant. Pe timpul boom-ului economic, acesta își probase eficiența. Dar cel mai greu test abia în 2009 a venit. Administrația trebuia să demonstreze că este capabilă să găsească soluții la criza provocată de ArcelorMittal, de care "Comvex" era dependent în mare măsură.

Planuri de "evadare"

Pentru un operator super-specializat precum terminalul de minereu și de cărbune "Comvex", căile de ieșire dintr-un asemenea impas sunt extrem de puține. Corsetul dependenței tehnologice de industria siderurgică și de cea energetică îl împiedică să treacă pe alte tipuri de mărfuri, așa cum procedează ceilalți operatori portuari.

În anul 2008, parcă prevăzând ceea ce o așteaptă, compania a încercat să evadeze din starea de dependență față de ArcelorMittal Galați.

În afara celor 6 milioane tone de minereu de fier și de cărbune contractate de combinatul din Galați, "Comvex" a mai încheiat contracte pentru 3 milioane tone minereu de fier și 1,5 milioane tone de cărbune cu o companie siderurgică din Ucraina și alte contracte ferme pentru manipularea a 2 milioane tone de cărbune energetic și de minereu.

Pe de altă parte, urma să se implice în marile proiecte industriale pe care austriecii de la Voest Alpine și belgienii de la Electrabell intenționau să le dezvolte la Constanța: un combinat siderurgic și o centrală termoelectrică gigant, de 1.200 -1.800 Mw. Proiectul Voest Alpine însemna un trafic de 8 milioane tone de minereu și cărbune pe an, iar proiectul Electrabell, alte 2,2 – 2,5 milioane tone de cărbune energetic pe an.

Vestitorii victoriei

Declanșarea crizei economice a stricat planurile companiei "Comvex". Consumul de metal și de materii prime siderurgice s-a prăbușit peste noapte, iar proiectele Voest Alpine și Electrabell au fost scoase de pe lista priorităților investitorilor. În aceste condiții, starea de dependență față de Mittal Steel Galați s-a accentuat și mai mult.

Timp de jumătate de an, în terminal nu a mai acostat nicio navă la descărcare, situația devenind amenințătoare. Abia în iulie a apărut primul transport de circa 60.000 de tone de materii prime siderurgice, în tranzit prin portul Constanța.

În luna august, situația s-a schimbat radical. În terminalul "Comvex" și-au anunțat sosirea trei vrachiere de mare tonaj. Nava "Cape" va aduce 70.000 de tone de cărbune cocsificabil din SUA, pentru Ungaria, "Nikomarin" va descărca 80.302 tone de cărbune cocsificabil din Norffolk pentru Austria, iar "Wadi Alarish" transportă 68.526 tone de minereu din Brazilia, pentru… ArcelorMittal Galați.

Care este semnificația acestor date? Pe de o parte, ele arată că terminalul "Comvex" se reo-rientează spre tranzitul de materii prime, care începe să-și revină, odată cu stoparea crizei economice. Pe de altă parte, avem un prin semnal palpabil că strategia ArcelorMittal Galați a eșuat.

Pentru "Comvex", cel mai important beneficiu al acestui test este faptul că a fost obligată să se reorienteze pe piață și să atragă alți clienți importanți. Dacă va persevera în această direcție, nu va mai depinde de "capriciile" comerciale ale lui ArcelorMittal Galați, care va ieși serios șifonată din acest scandal.