UE "seamănă" 9,9 miliarde euro în mediul rural românesc

Dezvoltarea agricolă este prioritară pentru Comisia Europeană, în condițiile în care mediul rural ocupă 80% din suprafața uniunii. Pentru România, bugetul alocat Programului Național Strategic pentru Dezvoltarea Rurală a României (2007 - 2013) este de 9,97 miliarde euro, din care 8,022 miliarde euro reprezintă finanțarea UE.
PNSDR este împărțit în șase axe, după cum ne-au obișnuit deja toate programele cu finanțare structurală, respectiv "Îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol și forestier" (39,8% din buget), "Îmbunătățirea mediului rural" (23%), "Diversificarea economiei rurale" (24,8%), "Leader - concepte inovative de administrație locală" (2,3%), "Plăți directe" (6,3%) și "Asistență tehnică" (3,8%).
Rezultatele PNDR sunt așteptate în 2015, estimările fiind de 100.000 de persoane instruite din mediul rural, 10.000 de tineri fermieri sprijiniți, 75.000 de ferme de subzistență sprijinite, 7.000 de grupuri de producători ajutate, 790 de comune modernizate prin finanțarea proiectelor de infrastructură și peste 63.000 de exploatații agricole subvenționate cu plăți directe.
În plus, PNSDR integrează și obiectivele Planului Național de Dezvoltare Rurală al statului român, care prevăd construcția a 2.000 kilometri de drumuri comunale și modernizarea a încă 5.000 kilometri, 9.000 kilometri de rețele noi de conducte și 1.600 de kilometri de conducte pentru canalizare.
"Peste 45% din populația României este implicată în agricultură. Dacă vor fi depuse cel puțin 5.000 de proiecte de investiții se pot crea circa 25.000 de locuri de muncă, în activități de prelucrare și industrializare. Astfel, ponderea populației vârstnice din acest domeniu ar scădea de la 67,3% la 50%. În plus, mărimea medie a fermelor va crește cu 9 hectare", explică Luminița Mihailov, directorul Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est din Brăila.
Majoritatea fondurilor sunt destinate autorităților publice, proiectele mari de infrastructură neputând fi contractate decât de reprezentanții autorităților locale sau centrale. De asemenea, nu există finanțare europeană care să acopere în proporție de 100% un proiect. Cofinanțarea este obligatorie, chiar dacă în anumite cazuri (proiectele ONG-urilor, spre exemplu) contribuția proprie a beneficiarilor este extrem de mică. În cele mai multe cazuri însă, aportul propriu poate fi în natură, mulți beneficiari contribuind la un proiect cu un teren sau o clădire, esențiale pentru proiect.

Dezvoltarea agricolă este prioritară pentru Comisia Europeană, în condițiile în care mediul rural ocupă 80% din suprafața uniunii. Pentru România, bugetul alocat Programului Național Strategic pentru Dezvoltarea Rurală a României (2007 - 2013) este de 9,97 miliarde euro, din care 8,022 miliarde euro reprezintă finanțarea UE.
PNSDR este împărțit în șase axe, după cum ne-au obișnuit deja toate programele cu finanțare structurală, respectiv "Îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol și forestier" (39,8% din buget), "Îmbunătățirea mediului rural" (23%), "Diversificarea economiei rurale" (24,8%), "Leader - concepte inovative de administrație locală" (2,3%), "Plăți directe" (6,3%) și "Asistență tehnică" (3,8%).
Rezultatele PNDR sunt așteptate în 2015, estimările fiind de 100.000 de persoane instruite din mediul rural, 10.000 de tineri fermieri sprijiniți, 75.000 de ferme de subzistență sprijinite, 7.000 de grupuri de producători ajutate, 790 de comune modernizate prin finanțarea proiectelor de infrastructură și peste 63.000 de exploatații agricole subvenționate cu plăți directe.
În plus, PNSDR integrează și obiectivele Planului Național de Dezvoltare Rurală al statului român, care prevăd construcția a 2.000 kilometri de drumuri comunale și modernizarea a încă 5.000 kilometri, 9.000 kilometri de rețele noi de conducte și 1.600 de kilometri de conducte pentru canalizare.
"Peste 45% din populația României este implicată în agricultură. Dacă vor fi depuse cel puțin 5.000 de proiecte de investiții se pot crea circa 25.000 de locuri de muncă, în activități de prelucrare și industrializare. Astfel, ponderea populației vârstnice din acest domeniu ar scădea de la 67,3% la 50%. În plus, mărimea medie a fermelor va crește cu 9 hectare", explică Luminița Mihailov, directorul Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est din Brăila.
Majoritatea fondurilor sunt destinate autorităților publice, proiectele mari de infrastructură neputând fi contractate decât de reprezentanții autorităților locale sau centrale. De asemenea, nu există finanțare europeană care să acopere în proporție de 100% un proiect. Cofinanțarea este obligatorie, chiar dacă în anumite cazuri (proiectele ONG-urilor, spre exemplu) contribuția proprie a beneficiarilor este extrem de mică. În cele mai multe cazuri însă, aportul propriu poate fi în natură, mulți beneficiari contribuind la un proiect cu un teren sau o clădire, esențiale pentru proiect.