Un comandant de navă s-a încuiat timp de trei zile în cabină și a băut în neștire

Circa 20% din capacitatea de transport a flotei mondiale continuă să fie excedentară. În ciuda semnalelor pozitive din economia Chinei, Japoniei ori SUA, companiile de shipping obțin cu dificultate contracte.
Competiția este tot mai dură. Tarifele de transport continuă să se mențină la un nivel scăzut, obligându-i pe armatori să reducă cât mai mult cheltuielile, inclusiv pe cele cu echipajele. Mulți dintre ei au înghețat salariile. Alții le-au mai scăzut. Forța de muncă scumpă este înlocuită cu una mai ieftină. Ofițerii extracomunitari le iau locul celor proveniți din statele Uniunii Europene. Pe funcțiile de nebrevetați sunt îmbarcați tot mai mulți asiatici.
În aceste condiții, misiunea companiilor de crewing de a asigura locuri de muncă pentru navigatorii români este tot mai dificilă. Necazul este că multe dintre obstacolele întâmpinate sunt generate chiar de marinari.
Nebrevetații români refuză tot mai frecvent contractele de îmbarcare mai lungi de 4 - 5 luni, chiar și în condițiile asigurării unor salarii foarte bune. Din această cauză, se pierd locurile de muncă pe navele la care durata voiajurilor a crescut la 9 luni. În locul lor sunt angajați marinarii filipinezi, mai puțin pretențioși.
Cazurile de nerespectare a contractelor de către navigatorii români se înmulțesc. Sunt frecvente situațiile în care, în timpul voiajului, marinarii cer debarcarea, pentru că vor să fie acasă, de Paști, de Crăciun sau de Anul Nou.
Tot mai mulți se "îmbolnăvesc" subit, forțând mâna armatorilor să-i repatrieze. Au fost consemnate chiar și cazuri în care navigatorii s-au autoaccidentat pentru a fi trimiși acasă.
Motivele invocate sunt de multe de-a dreptul hilare. Unul dintre ofițeri, după numai o lună de voiaj, i-a cerut companiei să-l repatrieze, pretextând că are bilet pentru un concediu în străinătate, chiar în acea perioadă. Un altul a cerut debarcarea după numai trei zile de la sosirea pe navă, susținând că nu-i plac condițiile de muncă, deși nava era nouă. Un timonier a solicitat debarcarea pentru că secundul francez nu i-a cerut părerea la executarea unei manevre.
O altă categorie este cea a "pilangiilor". Unul dintre comandanții români și-a câștigat renumele de "tată al bețivilor". Recent, una dintre companiile de crewing din Constanța l-a trimis pe nava unei companii străine. Comandantul se comportase excelent la cursurile de instruire înaintea îmbarcării și nu trezise nicio suspiciune. Ajuns pe navă, timp de două luni a fost ca un sfânt. Dar, într-una din zile, s-a încuiat în cabină și s-a pus pe băut. Trei zile, echipajul s-a rugat de el să deschidă ușa. Întreaga aparatură de comunicații se afla în cabina comandantului. În cele din urmă, cu ajutorul unui telefon mobil, echipajul a putut contacta compania, care i-a luat bețivului comanda și l-a debarcat în primul port.
Ulterior, compania de crewing a aflat că pe mai toate navele pe care trecuse, respectivul comandant trăsese câteo beție cruntă. Cu toate acestea, referințele primite despre comportamentul său erau foarte bune.
Din cauza unor atitudini și comportamente aberante, în contradicție cu dificultățile prin care trec companiile de navigație și cu criza locurilor de muncă, navigatorii români riscă să-și câștige o faimă proastă și să fie excluși din piață.