Vameșii fac legea în portul Constanța Sud

De aproape două decenii, România depune eforturi cos-tisitoare pentru a face din portul Constanța o platformă de distribuție regională a mărfurilor. El ar trebui să joace rolul de trambulină a exporturilor Uniunii Europene, spre Est, dar și de poartă de intrare a mărfurilor din bazinul Mării Negre, Mării Caspice, din Orientul Mijlociu și Orientul Îndepărtat, spre Europa Centrală și de
Est.

Linia Ro-Ro, temporar suspendată
Pentru a atrage fluxurile de mărfuri, statul și privații au făcut investiții de sute de milioane de euro. Au construit și modernizat terminale de containere, cereale, materii prime siderurgice, produse chimice, mărfuri generale, produse metalurgice, echipamente și mașini. În continuare, se investește masiv în dezvoltarea legăturilor portului cu continentul, prin construcția rețelei de autostrăzi, modernizarea căilor ferate și a căilor interioare de navigație.
Pentru fiecare sută de mii de tone de mărfuri atrasă în plus, la Constanța, se dă o bătălie dură cu porturile concurente din Marea Neagră și Mediterana de Est.
Competiția nu se câștigă doar pe piață, ci și cu sprijin politic. Bunele relații dintre Turcia și România, dintre ministerele transporturilor din cele două țări au contat enorm în decizia ope-ratorului UN Ro-Ro Ýșletmeleri AȘ, a camionagiilor, importatorilor și exportatorilor din Turcia, de a muta o parte din traficul de pe ruta Istanbul - Trieste, spre portul Constanța.
După cum se știe, pe 20 noiem-brie, nava "UND ATILIM" a inaugurat linia Ro-Ro, aducând 87 de TIR-uri, de la Pendik, și preluând 42 de TIR-uri, din Constanța. În loc ca totul să meargă ceas, deși timp de opt luni se pregătise evenimentul, 25 de camioane turcești au fost blocate de vameșii din portul Constanța Sud - Agigea. Timp de patru zile, acestea au fost oprite să iasă din Vamă sub tot felul de pretexte legate de formalitățile de tranzit prin România. Camionagii turci îi bănuiau pe vameșii români că, de fapt, așteaptă șpagă. În mod surprinzător, la câteva ore după ce ziarul "Cuget Liber" a început să investigheze cazul, Vama a dat liber tuturor TIR-urilor.
Nava ar fi trebuit să vină la Constanța de trei ori pe săptămână, să aducă între 1.200 și 2.400 de TIR-uri cu marfă, pe lună și să preia cam tot atâtea, dar totul a picat.
Printr-un comunicat de presă, UN Ro-Ro Ýșletmeleri AȘ a anunțat că a luat decizia să suspende temporar serviciul de linie Pen-
dik - Constanța "din cauza problemelor de tranzitare a Bosforului și problemelor vamale din România." În continuare se spune: "Lucrăm la rezolvarea acestor probleme și vom actualiza datele privind programul de navigație, imediat ce vor fi soluționate."
Deloc surprinzător, Autoritatea Națională a Vămilor nu a dat publicității niciun comunicat de presă prin care să explice de ce birocrații ei de la Constanța Sud - Agigea au provocat blocarea acestui proiect de interes național și european.

Răspunsul Genevei
Se pune întrebarea dacă nu cumva "suspendarea temporară" este de fapt o formulă elegantă pentru "abandonarea definitivă" a acestui proiect. Drept urmare, am încercat să obținem informații din partea grupului de firme francez SGS, care s-a implicat în asigu-rarea logisticii noii rute de transport.
Răspunzând întrebărilor ziarului "Cuget Liber", Jirka P. Groenendijk, director TransitNet, în cadrul SGS, ne-a transmis, de la Geneva, următorul mesaj:
"Vă mulțumim pentru interesul arătat de dumneavoastră operațiunilor logistice noi dintre Turcia și Uniunea Europeană, de această dată prin frontiera externă cu România - Constanța. Aș sublinia, în primul rând, că orice «operațiune nouă"» se lovește de probleme ce vor fi rezolvate când toți actorii - și sunt mulți actori implicați - înțeleg ce au de făcut, iar procedurile sunt adaptate. Constanța nu este o excepție. După cum știți, Constanța este, în principal, un port maritim și pentru transportul containerelor. Transportul Ro-Ro este mai aproape de transportul rutier, care, prin natura sa, solicită un răspuns mai rapid și previzibil. Documentele de însoțire pentru transportul rutier în tranzit sunt diferite de cele de import / tranzit al containerelor maritime. În al doilea rând, operațiunile (la noua linie Ro-Ro - n.n.) au început sub regimul aplicării "procedurii de rezervă", de tranzit, întrucât sistemul NCTS România (rețeaua informatică a Autorității Naționale a Vămilor - ANV - n.n.) a fost în operațiune de service pe întreaga durată a week-end-ului 19 - 20 noiembrie.
SGS este principala companie care asigură logistica tranzitului de mărfuri prin România (și în multe alte țări ale UE) încă din 2007, și, mai recent, în Turcia. În principal, SGS acționează în numele transportatorilor turci care intră în UE, via Italia (RoRo), Toulon (RoRo) și Bulgaria (rutier). El realizează acest serviciu în deplină conformitate cu Codul Vamal al UE, aplicând prevederile lui așa cum ar trebui să fie aplicate peste tot în UE, inclusiv la Constanța. În acești cinci ani au fost foarte puține reclamații și nu a fost nicio reclamație majoră din partea vreunei administrații vamale, care să nu fi fost soluționată pentru a satisface cerințele Vămii.
În ciuda măsurilor de precauție luate de către toți actorii implicați - inclusiv Vama Constanța - înainte de lansarea serviciului de la Istanbul la Agigea-, după prima operațiune a devenit clar faptul că orice neînțelegeri posibile trebuie să fie clarificate. SGS este în contact atât cu ANV, cât și cu Vama Agigea. Ne-am adresat ANV în acest sens. În zilele următoare, așteptăm un răspuns construc-tiv, în conformitate cu reglementările UE, pentru a clarifica ce informații (documente) poate solicita Vama Agigea de la părțile implicate, pentru a permite circulația în tranzit. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. În paralel, luăm măsurile necesare pentru a adapta procedurile noastre.
Ca un ultim comentariu, aș vrea să vă împărtășesc optimismul meu pentru un modus operandi, care să permită României să-și îndeplinească responsabilitatea de gardian al graniței de est a UE, în timp ce apreciază fiabilitatea și garanțiile oferite de SGS și de transportatorii care utilizează serviciile noastre."

Au subminat economia națională
După cum se poate constata, stimați cititori, răspunsul SGS confirmă concluziile anchetei "Cuget Liber": legile și procedurile după care se lucrează în Vama Agigea sunt cunoscute doar de birocrații ei. Codul Vamal al Uniunii Europene este valabil la Trieste și Toulon, dar nu și în portul Constanța - Sud.
Au trecut 11 zile de la blocarea liniei Ro-Ro, fără ca ANV să anunțe că a luat vreo măsură. A fost suspendat un proiect de impor-tanță națională, dar n-am auzit să se fi declanșat vreo anchetă internă, pentru a-i trage la răspundere pe vinovați. Nici SGS nu a primit clarificările solicitate? De ce? ANV nu vrea să aplice, la Agigea, Codul Vamal European?
Numeroasele arestări făcute de Direcția Națională Anticorupție în vămile României, inclusiv în cea de la Agigea, demonstrează că rețele întregi de vameși lucrează după alte coduri decât cele ale țării și Uniunii Europene, subminând economia națională.