Reportaj "Cuget Liber"

Vechile vaduri comerciale din Constanța își pierd mușteriii

1722
3
Cel mai greu lucru nu este să produci, ci să vinzi ceea ce ai produs. De aceea, comerțul este considerat, încă din vechime, calea regală a economiei. I se mai spune așa și pentru că mulți dintre cei ce se avântă în lumea afacerilor încep prin a face comerț. Abia după ce demonstrează că știu să vândă și prind cheag, se avântă în alte afaceri: imobiliare, alimentație publică, industria hotelieră, servicii și mai rar industrie.

După 1989, când au devenit liberi să își deschidă afaceri, constănțenii au respectat cu sfințenie această lege de aur a business-ului. Dintre toate activitățile economice de la malul mării, comerțul s-a dovedit a fi cel mai dinamic și a cunoscut cea mai mare înflorire.

Până în 1990, comerțul cu amănuntul era concentrat în orașul vechi, pe strada Ștefan cel Mare și pe bulevardul Tomis, de la Poșta Mare până în piața Ovidiu. Spațiile comerciale aparțineau celor câteva câteva întreprinderi de comerț socialist, printre care și Metachim.

Comerțul en-gros al orașului se reducea la trei întreprinderi mari, care asigurau aprovizionarea unităților economice din urbe: Baza Județeană de Aprovizionare Tehnico Mate-rială (BJATM), Întreprinderea de Legume și Fructe (ILF) și Gostat. "Imperiul" lor se întindea de la Halta Traian până la Șoseaua Aurel Vlaicu.

Comercianții apăruți după 1990 au deschis noi vaduri comerciale în oraș, transformând în magazine o mulțime de case și apartamentele de la parterul blocurilor de locuințe. Boom-ul imobiliar de după anul 2000 s-a remarcat și prin construcția unui mare număr cu spații comerciale, dar și prin oferta generoasă de terenuri pentru marile lanțuri de hiper și supermarket-uri.

Cu timpul, oferta de spații comerciale a depășit cererea, astfel că numărul stabili-mentelor pe ale căror geamuri este lipit anunțul "De închiriat" este în creștere.

Situația cea mai dramatică se întâlnește în vechiul vad comercial de pe strada Ștefan cel Mare. Ieri am dat o raită prin zonă și am identificat un număr de 27 de spații comerciale libere, cu suprafața între 10 metri pătrați și 240 de metri pătrați, care așteptau chiriași. La ele se adaugă două clădiri P+3, din care una recent renovată, și alte câteva spații comerciale în Tomis Mall.

Vitrinele fostului magazin "Smart Shop" privesc absente și goale la vânzoleala trecătorilor. Dincolo de ele e vidul. Marfa, mobilierul, vânzătorii și casierele s-au evaporat fără urmă. Odată cu ele a dispărut spiritul viu al comerțului, cel ce răspunde de mișcarea produselor, serviciilor și banilor în economie.

Pe geamul unui fost magazin de îmbrăcăminte și încălțăminte second-hand, precum un epitaf pe un monument funerar, tronează o inscripție cu litere de-o șchioapă, ce pot fi zărite și din stratosferă. Anunță că spațiul este "De închiriat". Cele două cuvinte vorbesc despre dispariția unei afaceri și speranța că alta îi va lua locul.

Mai la vale, un întreg stabiliment a rămas pustiu. Oare unde au dispărut magazinele care îl populau la parter? Au dat ortul popii sau au migrat spre spații comerciale mai ieftine? Pe fruntea clădirii, o inscripție uriașă anunță că totul e de închiriat, de la parter până la ultimul etaj.

Pe cealaltă parte a străzii, o clădire uriașă, recent renovată, dar goală-goluță, așteaptă de luni de zile să-i pice un mușteriu. Sărmana, în ciuda culorii proaspete, pastelate și a arhitecturii specifice stilului "Art nouveau", de la începutul secolului XX, n-a reușit să atragă niciun locatar.

Obsedantul anunț "De închiriat" e prezent peste tot, de la un capăt la altul al străzii Ștefan cel Mare. Cauzele pierderii clienților sunt numeroase. Multe dintre spațiile sale comerciale n-au reușit să țină pasul cu nevoile unui comerț modern. Sunt insalubre, prost compartimentate și nu dispun de toate utilitățile. Dar cel mai grav este faptul că zona are extrem de puține locuri de parcare pentru cumpărătorii de azi, care nu concep să se mai deplaseze pe jos. Comparativ cu aceste dezavantaje, multora dintre comercianți li se par piperate chiriile, care variază între 7 și 20 de euro pe metru pătrat pe lună.

În condițiile agravării situației demografice a municipiului Constanța, a reducerii și îmbătrânirii populației, întreg comerțul are de suferit. Pe de altă parte, pe fondul expansiunii lanțurilor de hiper și supermarket-uri moderne, dotate cu parcări încăpătoare, numărul afacerilor din vechile vaduri comerciale continuă să se reducă. Proprietarii de imobile și municipalitatea vor trebui să se reorienteze pentru a da alte funcțiuni platformelor comerciale din orașul vechi. 

Comentează știrea

Constantean
25 mai 2016
Primaria e de vina

Primaria, primarul si toti cei care au autorizat spatii comerciale, mall-uri si hypermarketuri in oras, ei sunt de vina pentru decaderea centrului si a vechilor artere comerciale. Au mutat viata Constantei din exterior in mall. Au omorat clasa medie si intreprinderile mici si mijlocii din Constanta. Tot antreprenoriatul din comert care luase avant dupa 90 e pe sfarsite. Acolo se facea plus valoare si banii ramaneau in Constanta. Mall-urile platesc prost angajatii si profitul pleaca. Iar asta s-a intamplat pentur ca gruparea Mazare a avut de valorificat terenurile praduite prin retrocedari,

alt constantean
25 mai 2016
da, e greu sa-ti misti fundu...

fara masina, nu ? de aia devin toti obezi si bolnavi, de parca s-ar fi nascut toti in masina...mergeti pe jos, fratilor, ca va veti simti mai bine si ajutati sa scapam planeta de poluare, mai lasati-le naibii de masini.

DODO
25 mai 2016
scump si nu face !

o vina majora o au si proprietarii spatiilor care tin la pret mai dihai ca la Paris .Vor sa cistige mai mult decit comerciantul si mai puneti si potop de controale Asa sint goniti si descurajati toti ce vor sa miste ceva

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6554 secunde