Viitorul se numește "Dream fifty"

- Șantierul s-a schimbat mult, în bine, atât tehnologic, cât și ca abordare comercială. Asta o văd atât angajații companiei, cât și clienții și furnizorii noștri. Am beneficiat de o infrastructură cu un flux tehnologic bine organizat, dar cu echipamente care nu mai beneficiaseră mulți ani de întreținere și mentenanță. Programul investițional a fost amplu și a cuprins echipamente noi, modernizări ale celor existente și lucrări în zona utilităților. Cred că cea mai importantă schimbare este cea legată de mentalitatea oamenilor. Împreună cu sindicatul care ne-a fost un sprijin real și un partener de dialog s-a reușit să se găsească calea trecerii de la mentalitatea de angajat la stat la cea de angajat la o companie privată și care are o abordare în consecință față de clienții societății.

- Cum s-a schimbat structura pro-ducției?

- Am preluat șantierul într-o perioadă de criză. Am trecut printr-o perioadă de boom în domeniul construcțiilor de nave, mă refer la intervalul 2005 - 2008, după care a început o criză mult mai adâncă decât cea de la momentul preluării, care, după toate estimările, va mai dura cel puțin trei ani de acum încolo. În această perioadă s-a schimbat abordarea în relațiile cu clienții. S-a decis abordarea unor proiecte proprii pe care să le promovăm în piață și să construim nave cu serie lungă. Tancul de 41.000 tdw a fost un real succes din punct de vedere operațional și, în continuare, se conturează a fi unul dintre cele mai bune în clasa lui, din piață. S-au contractat și construit 21 de nave de acest tip. Dimensiunea SNC nu ne permite să ne comparăm cu șantierele navale din Orientul Îndepărtat, care lucrează cu 20.000 - 30.000 de angajați și construiesc 60 - 70 de nave pe an. Suntem un șantier mediu și ideea a fost să ne concentrăm pe un segment de piață pe care să contăm și să putem fi pe lista scurtă a unui armator care vrea să comande nave de acest tip.

- Înainte de privatizare, SNC era în pragul falimentului. Care este situația financiară actuală?

- La momentul privatizării erau deschise deja acțiuni în justiție pentru declararea insolvenței SNC. Debitele companiei erau foarte mari. Planul de preluare a societății a avut în vedere și stingerea lor, lucru care a fost făcut din sursele acționarului principal, finanțate de Banca Crédit Agricole, din Franța. În cei 10 ani de când șantierul a fost preluat, n-a existat zi de întârziere la plata salariilor, a obligațiilor SNC către stat, ceea ce dă măsura stabilității financiare de care a dat dovadă în această perioadă. Dacă până la privatizare, șantierul nu mai avea surse de finanțare pentru proiectele sale, în cei zece ani scurși s-a reușit să se finanțeze întreaga producție de construcții noi și reparații. Cu principalii noștri parteneri, am dus la capăt volume importante de finanțări. Am făcut recent o statistică din care a rezultat că am derulat, cu Raiffeisen Bank, facilități de finanțare de peste 130 milioane de dolari, cu Alpha Bank, de circa 110 milioane de dolari, cu BCR de circa 100 milioane de dolari. Cu sume importante au mai fost EximBank și Citibank. În continuare, chiar în condiții de criză, SNC beneficiază de suportul băncilor. Avem în derulare un volum important de creditare pentru proiectele în curs. Băncile sunt pregătite să finanțeze și proiectele viitoare. În primii doi ani după privatizare, când societatea era în program de modernizare, iar activitatea de construcții noi nu începuse, s-au înregistrat pierderi. Apoi, șantierul a început să producă profit. Pierderile au revenit în ultimul an, odată cu accentuarea crizei din domeniu. Pe ansamblu, societatea are o situație stabilă, fără datorii față de furnizori, salariați sau față de băncile finanțatoare.

- Care au fost cele mai mari provocări și cele mai mari dificultăți cu care SNC s-a confruntat în perioada post-privatizare?

- A fost, bine înțeles, perioada de început, din primul an, până când salariații societății au înțeles că acționarul principal are intenția de a menține activitatea de bază a societății, nu de a vinde șantierul la fier vechi. După ce au văzut investiții reale, nu pe hârtie, echipamente și modernizări ale utilajelor, lumea a înțeles că urmează să se facă producție și nu altceva. Primul an a fost dificil și în relația cu sindicatul, care privea cu îngrijorare, mai ales după etapele premergătoare privatizării. După un an de zile, când s-a pornit primul proiect de la prima navă de 41.000 tdw, oamenii și-au schimbat abordarea și au fost mult mai deschiși la cerințele patronatului și conducerii. Au fost perioade grele și în anii 2007 - 2008, când, urmare aderării României la Uniunea Europeană, forța de muncă a avut acces la piața liberă a muncii. Noi aveam o încărcare foarte mare cu contracte și foarte mulți angajați au ales, la momentul respectiv, să-și încerce norocul pe alte meleaguri. Cu toate acestea, prin eforturi susținute, am reușit să acoperim necesarul de forță de muncă și să livrăm toate navele contractate, fără penalități de întârziere.

- Care sunt performanțele cele mai importante obținute de SNC în acest interval de timp?

- Proiectul de 41.000 tdw, care în 2008 a fost desemnată "Nava anului", pe segmentul ei de piață. O altă performanță este că de la o producție de 10.000 tone brute compensate, cât se realiza înainte de privatizare, am ajuns la aproape 100.000 tone brute compensate. Cifra de afaceri a crescut și ea de zece ori în perioada de vârf. De șapte - opt ani avem, în mod constant, un număr de clienți fideli ai șantierului, pentru activitatea de reparații, care își aduc toate navele la noi.

- Care sunt principalele obiective și proiecte pe termen scurt și mediu ale SNC?

- Termenul scurt este marcat de criza cu care se confruntă industria navală în prezent, în special în Europa, unde nu există posibilități de ajutor financiar pentru șantierele navale și multe dintre ele s-au închis în ultimii patru ani. Obiectivul nostru este să găsim soluții pentru a menține forța de muncă ocupată și a trece perioada de criză. În paralel, cu segmentul tancurilor de produse petroliere și chimice s-a dezvoltat proiectul "Dream fifty" (al unui tanc petrolier de 50.000 tdw). Este un proiect eco-friendly, la care s-au făcut o serie de modernizări care duc la reducerea consumului de combustibili cu peste 20%. Sperăm ca acest proiect să fie lansat cât mai repede. Totul depinde, în momentul de față, de situația pieței construcțiilor de nave, pentru că suntem siguri că produsul nostru este la nivel de vârf, comparabil din toate punctele cu cele mai bune proiecte din Coreea și Japonia. Mai mult, vrem să deschidem o direcție și spre zona navelor speciale, fie că vorbim de activități off-shore sau nave suport spre alte zone, astfel încât, în situațiile de criză, să putem balansa producția spre un segment sau altul.

- Aveți vreun mesaj special pentru colegii dvs. de muncă, pentru colabo-ratori și clienți?

- Dacă ne referim la colaboratori și clienți, le amintesc că noi nu ne-am schimbat logo-ul cu care am pornit la drum după privatizare și anume că suntem parteneri pentru viitor, nu numai pentru ziua de azi. De altfel, foarte mulți dintre furnizori și clienți au fost păstrați de-a lungul celor zece ani. Angajaților, le mulțumim că suntem împreună, că au rămas în șantierul naval la bine și la greu. Vom căuta soluții să securizăm locurile de muncă și să dăm un viitor construcțiilor de nave la Constanța.

Recent am făcut o statistică, din care rezultă că avem peste 40 de angajați cu o vechime neîntreruptă de peste 40 ani în șantier și 150 de angajați cu vechimea de 35 - 40 ani. Este dovada stabilității forței de muncă și a tradiției inspirate de SNC. Avem familii - tatăl, mama și copiii - care lucrează în șantier, familii care la a doua și a treia generație lucrează aici.

- Vă mulțumesc pentru interviu și vă adresez, din partea mea și a colegilor din "Cuget Liber", urarea "La mulți ani!"