Ziua Navigatorilor a readus în atenție durerile shipping-ului românesc

234
Înălțat deasupra portului Constanța, Soarele s-a oprit să afle ce se mai întâmplă în străvechea cetate a Tomisului. Văzând mulțimea lupilor de mare adunați în fața vestitului Seamens Club, din străvechea cetate a Tomisului, a întrebat un pescăruș: „Ia spune, micuțule, ce se petrece acolo?”. „E sărbătoare, slăvite Soare! E Ziua Marinarilor!”. Și-atunci, astrul zilei s-a aprins și mai tare, de dragul acestor temerari ce înfruntă cu patimă și curaj depărtările și stihiile mărilor și oceanelor lumii.

Oportunități pentru navigatorii români

E sâmbătă, 25 iunie 2022, ora 11. La invitația Sindicatului Liber al Navigatorilor, zeci de reprezentanți ai comunității maritime românești și-au dat întâlnire la Seamens Club pentru a celebra Ziua Navigatorilor – sărbătoarea instituită de Organizația Maritimă Internațională (IMO), în anul 2010, la conferința de la Manila. Printre ei se află foști marinari din regretata flotă maritimă comercială a României, marinari mai tineri, nevoiți să muncească în flotele străine, conducători ai unităților de învățământ marinăresc, ai Autorității Navale Române, ai unor companii de crewing și portuare.

Ceremonia este deschisă de gazdele sărbătorii. În cuvântul său, Adrian Mihălcioiu - președintele Sindicatul Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România - elogiază meseria de marinar, vorbind despre greutățile și pericolele întâmpinate de lupii de mare în pandemie, în timpul războiului din Ucraina și din regiunea de nord a Mării Negre, despre blocajul internațional al schimburilor de echipaje.




„Astăzi, este ziua tuturor celor 1,85 milioane de navigatori de pe planetă, din care 140 de mii sunt europeni. România are 30.000 de navigatori maritimi brevetați și nebrevetați, personal auxiliar și două universități de marină de prestigiu. Trebuie să profităm de oportunitățile oferite de piața internațională a forței de muncă, ce se confruntă cu un deficit de peste 40.000 de ofițeri, în condițiile în care capacitatea de transport a flotei mondiale continuă să crească. Noile tehnologii și apariția navelor autonome afectează meseria de navigator, dar momentul în care acestea vor înlocui navele clasice este destul de îndepărtat”, a declarat Adrian Mihălcioiu.

Proiectul Universității Europene de Marină

Luând cuvântul, profesorul universitar dr. ing. Cornel Panait - președintele senatului Universității Maritime din Constanța - a ținut să sublinieze faptul că învățământul marinăresc are nevoie de sprijinul autorităților pentru a se dezvolta. „Statul nu ne sprijină, pentru că nu conștientizează importanța acestei meserii. Nu conștientizează că, fără navigatori, o bună parte din activitatea economică ar putea fi amputată” – a afirmat Panait.
 



Referindu-se la calitatea învățământului marinăresc românesc, el a adus drept argument următoarele fapte: flota Japoniei recrutează marinari pregătiți la UMC fără să solicite vreun examen în plus; în urma unui audit, UMC a reușit să convingă Ministerul Transporturilor din Grecia că poate pregăti și studenți eleni; UMC are proiecte internaționale comune cu mai multe universități de prestigiu din lume.

Panait a anunțat că UMC a început demersurile pentru constituirea Universității Europene de Marină, viitoarea instituție având posibilitatea să acceseze proiecte de amploare, finanțate de UE.



150 de ani de învățământ marinăres
c

Conferențiarul universitar dr. ing. Sergiu Lupu – prorectorul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” - a subliniat faptul că instituirea Zilei Navigatorilor este o recunoaștere a contribuției unice a marinarilor la comerțul internațional, la economia mondială, la existența societății omenești. Vorbind despre frumusețea și pericolele meseriei de navigator, despre privațiunile cu care se confruntă echipajele navelor, el a amintit de statisticile care arată că tot mai mulți navigatori renunță la viața pe mare în favoarea activităților de la uscat.
 



Referindu-se la activitatea Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, Sergiu Lupu a amintit faptul că, în 2022, instituția împlinește 150 de ani de înființare și a precizat: „Absolvenții Academiei Navale sunt performanți. În momentul de față ocupă poziții importante în shipping-ul internațional. Sunt comandanți de nave, șefi mecanici și electricieni. În mediul civil, îi regăsim în funcțiile de directori ai companiilor de shipping, de crewing, portuare sau primari. Am avut inclusiv președinte de stat.”

Certificate marinărești garantate

Ovidiu Cupșa - directorul general al Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV și ambasador maritim IMO - a elogiat efortul depus de marinarii din întreaga lume la economia mondială. Referindu-se la rolul jucat de CERONAV în pregătirea forței de muncă marinărești, el precizat: „În calitate de organism național de certificare, noi garantăm conformitatea certificatelor marinarilor români cu standardele internaționale de pregătire. Din 1978, de când a fost înființată instituția noastră, marinarii români n-au avut probleme cu conformitatea.”



Spinoasa problemă a pensiilor marinarilor

În cuvântul său, Vergil Chițac – fost rector al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” și actual primar al Constanței - a amintit faptul că 90% din comerțul mondial se desfășoară pe mare: „Dacă n-ar exista shipping-ul, jumătate din populația omenirii ar suferi de foame și altă jumătate ar suferi de frig.” Referindu-se la industria navală românească, el a afirmat că: „Privatizarea șantierelor navale este una din puținele povești de succes.”

Apoi, vorbind despre necesitatea reînființări unei companii naționale de navigație, Chițac a afirmat că, în momentul negocierii Programului Național de Redresare și Reziliență, România a pierdut ocazia de a solicita finanțare pentru acest proiect. El crede că demersurile pentru înființarea unei astfel de companii trebuie continuate.
 



În finalul intervenției sale, Vergil Chițac a atins o problemă dureroasă pentru marea masă a lupilor de mare: pensiile marinarilor. El consideră că reglementarea acestora ar trebui reevaluată: „Au făcut atât de multe când au fost pe mare, încât trebuie să facem și noi ceva pentru ei, pentru perioada când nu mai pot naviga.”

Reuniunea s-a încheiat cu un cocteil oferit de organizatori. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3511 secunde