Comisia Europeană cere României să adopte măsuri suplimentare în combaterea corupției locale

România nu a reușit să mențină ritmul reformelor în domeniul justiției, înregistrând rezultate modeste, capacitatea sistemului judiciar fiind afectată de pierderea personalului, arată raportul interimar al CE publicat ieri.

"România nu a reușit să mențină ritmul reformelor pe care îl stabilise până la jumătatea anului 2009. Reforma judiciară a înregistrat rezultate modeste, iar în ceea ce privește situația dificilă a resurselor umane din sistemul judiciar nu s-a observat nicio îmbunătățire efectivă, capacitatea sistemului judiciar fiind în continuare pusă la încercare printr-o pierdere netă de personal", subliniază raportul interimar al Comisiei Europene.

Dezbaterea în Parlament a proiectelor de lege privind Codul de Procedură Civilă și Codul de Procedură Penală a fost amânată din cauza perioadei electorale din a doua jumătate a anului 2009. "România continuă să adopte măsuri menite să amelioreze consecvența jurisprudenței, dar încă nu s-a procedat la publicarea generală și permanentă a tuturor hotărârilor judecătorești. În schimb, au fost lansate alte inițiative menite să sporească eficiența procedurilor judecătorești printr-o mai bună repartizare a volumului de muncă al judecătorilor și prin transferarea sarcinilor administrative funcționarilor din sistemul judiciar, deși deocamdată nu s-au înregistrat rezultate concrete în acest sens", precizează documentul.

La capitolul combaterii corupției, raportul apreciază rezultatele înregistrate de Direcția Națională Anticorupție privind investigarea și judecarea cazurilor de corupție la nivel înalt, fiind observată o îmbunătățire continuă a rezul-tatelor înregistrate de Agenția Națională de Integritate în urmărirea incompatibilităților, conflictelor de interese și averilor nejustificate.

"Datele privind măsurile luate în vederea combaterii corupției la nivel local arată o creștere semnificativă a activității desfășurate de organele locale de urmărire penală. Ca răspuns la recomandările formulate de Comisie, România a întreprins câteva măsuri menite să consolideze coordonarea și monitorizarea strategiei naționale anticorupție pentru sectoarele vulnerabile și pentru administrația publică locală. În prezent, practicienii din domeniul juridic poartă discuții referitoare la un prim proiect al unui ghid destinat instanțelor, care să amelioreze consecvența, proporționalitatea și caracterul disuasiv al sancțiunilor aplicate în cazurile de corupție", continuă documentul.

Există "întârzieri continue legate de judecarea cazurilor de corupție la nivel înalt, la care se adaugă inconsecvența și clemența de care dau dovadă instanțele în ceea ce privește sancțiunile impuse. Acestea reprezintă în continuare provocări majore pentru România", notează raportul Comisiei Europene.

Comisia Europeană îndeamnă România "să confere o importanță națională stabilirii unei cooperări strânse și constructive între diverșii actori politici și sistemul juridic pentru a sprijini reformele necesare".

"România trebuie să intensifice în special eforturile menite să asigure adoptarea rapidă a proiectelor privind Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală, precum și legislația de punere în aplicare și studiile de impact care se impun. Comisia Europeană va continua să acorde sprijin României în acest sens și va prezenta, în vara acestui an, o nouă evaluare aprofundată a progreselor înregistrate", subliniază documentul.

În cadrul mecanismului de cooperare și verificare stabilit pentru România au fost instituite următoarele obiective de referință: 1 asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, precum și raportarea și monitorizarea impactului noului Cod de procedură civilă și noului Cod de procedură penală; 2 înființarea, după cum a fost prevăzut, a unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averilor, incompatibilităților și a potențialelor situații de conflict de interese; 3 pe baza progreselor înregistrate, continuarea realizării unor anchete profesionale și imparțiale pentru sesizarea cazurilor de corupție la nivel înalt; 4 adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației locale.