Crime în stil mafiot la Constanța, așa cum nu s-au mai văzut niciodată în România!

O rețea de crimă organizată, care racola persoane pe numele cărora erau înființate societăți comerciale și apoi le omora pentru a nu se mai ajunge la adevărații făptași, a fost destructurată de polițiștii și procurorii constănțeni. Până acum se știe sigur că indivizii au comis patru crime, dar nu este exclus ca numărul acestora să fie mult mai mare. Cei doi complici de la Constanța și-au recunoscut faptele, spunând că au acționat la ordinul lui Sergiu Băhăian, fostul patron al "Sabina Product". Cruzimea cu care au acționat îi aduce pe acești criminali în topul celor mai oribile asasinate comise până în prezent în România.

Grupul de criminalitate organizată cuprindea membri extrem de violenți, era specializat în fraude macro-economice și acționa pe raza județelor Constanța și Ialo-mița, precum și în municipiul București. Scopul capilor rețelei era prejudicierea unor firme, prin emiterea de file CEC sau bilete la ordin fără acoperire, în numele unor societăți comerciale fictive. Dosarele unora dintre suspecți se aflau în cercetare la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, unii dintre ei fiind arestați, în ultimii ani, iar apoi cercetați în stare de libertate pentru fraudele cu prejudicii enorme comise pe raza județului Constanța sau a județelor dimprejur. Nimeni nu bănuia că în spatele unor infracțiuni economice se ascundeau, de fapt, crime abominabile.

Grupare în stil mafiot

În ultimele luni au intrat pe fir procurorii DIICOT Constanța și Ialomița, fiind ajutați de SRI și DGIPI, dar și de ofițerii BCCO din Constanța și București. Monitorizarea grupului a necesitat alocarea de resurse umane și materiale deosebite, pentru a se ajunge, într-un final, la descoperirea membrilor rețelei, dar și pentru a-i determina pe suspecți să spună unde au ascuns cadavrele.

Potrivit șefului DIICOT Constanța, procuror Laurențiu Bratosin, "grupul a acționat începând cu anul 2007, în scopul de a obține ilicit beneficii materiale importante, prin comiterea unor infracțiuni de înșelăciune în dauna mai multor societăți comerciale cu ocazia încheierii și executării unor contracte comerciale".

Anchetatorii spun că Sergiu Băhăian, fostul patron de la "Sabina Product", și Valentin Șlepac, cunoscut procurorilor și judecătorilor constănțeni din mai mult dosare privind fraude economice cu prejudicii foarte mari, erau capii rețelei, ulterior fiind implicați în fapte și Adrian Grigoraș, Lucian Cernat, Emilian Leonte, Ionel Ulezu, Petrică Captalan, Marin Piciog și Petre Piciog.

La inițiativa lui Băhăian, pe numele unor membri ai grupului au fost înființate sau preluate, în ultimii ani, aproximativ 40 de societăți comerciale, care aveau diverse obiecte de activitate, prin intermediul cărora s-au desfășurat o sumedenie de operațiuni comerciale. Au fost achiziționate mărfuri care erau plătite cu instrumente de plată fără acoperire în bancă, obținute fraudulos finanțări punându-se gaj, în același timp, dar la mai multe bănci, aceleași bunuri, ori au fost cumpărate, în sistem leasing, autoturisme prin intermediul unei societăți comerciale înființate pe o identitate fictivă. Prejudiciul total calculat de anchetatori până în prezent se ridică la aproximativ 800.000 de euro.

Folosiți și eliminați

Numai că unii dintre membrii grupării erau eliminați după ce "capii" se foloseau de ei și nu-i mai considerau utili. Astfel că, în încercarea de a nu lăsa dovezi în urma lor și pentru a-și ascunde faptele frauduloase pe linie economică îi omorau pe complici în moduri care mai de care mai înfiorătoare.

Astfel, Lucian Cernat, Emilian Leonte, Ionel Ulezu și Petrică Captalan au fost omorâți pentru a nu divulga autorităților modalitatea în care se desfășurau fraudele comerciale prin intermediul firmelor la care aceștia erau fie asociați, fie administratori.

Procurorii DIICOT spun că Lucian Cernat a fost aruncat, în anul 2006, în Dunăre, de pe podul rutier de la Cernavodă, după ce, inițial, a fost sedat și adus în stare de ebrietate. Emilian Leonte a fost omorât în anul 2008, cu mai multe lovituri de ciocan în cap, ulterior cadavrul fiind aruncat în Canalul Dunăre - Marea Neagră. Tot în 2008, Ionel Ulezu ar fi fost îngropat de viu după ce a fost sedat și adus în stare de ebrietate. Cadavrul său a fost descoperit într-o curte din satul Măgura, comuna Cerchezu, într-o groapă, la aproximativ doi metri adâncime, sub o placă de beton, deasupra căreia a fost construit un WC.

Petrică Captalan a fost omorât în decursul aceluiași an, după ce a fost lovit în cap cu o bâtă și îngropat imediat într-o groapă, la aproximativ un metru adâncime, deasupra cadavrului fiind turnată o placă de beton, astupată cu pământ.

Aveau capetele tăiate și puse în pungi

Casa în curtea căreia au fost ascunse cadavrele aparține fraților Marin și Petrică Piciog, membri ai rețelei conduse de Sergiu Băhăian. Și ei au firme și, de asemena, au participat la numeroase infracțiuni economice. Cei doi cumpăraseră casa din Măgura în urmă cu doi ani. Ilie Piciog, fratele celor doi, venise să locuiască la ei în urmă cu două luni. Rămăsese fără serviciu și le ceruse ajutorul pentru că nu mai putea plăti chiria în oraș. Bărbatul a rămas mut de uimire atunci când s-a trezit cu polițiștii peste el. "Nu știu unde sunt frații mei. Au plecat acum vreo șase zile și de atunci nu au mai venit. Acum că am aflat despre ce este vorba mă gândesc că poate au fost și ei omorâți" spune Ilie. El a adăugat că nu mai poate dormi noaptea de când oamenii legii au scos doi morți din curte. "Aveau capetele tăiate și puse în pungi. Corpurile erau împachetate în pături. Nu am mai văzut așa ceva în viața mea!" a mai adăugat Ilie Piciog. Cu toate acestea, polițiștii susțin că frații Piciog se află în siguranță și dacă mai trăiesc în ziua de azi le datorează viața oamenilor legii.

Șlepac și Grigoraș, arestați pentru 25 de zile

Procurorii constănțeni nu exclud varianta ca acest grup deosebit de periculos să fi făcut mai multe victime. Anumite cazuri privind persoane găsite decedate în condiții suspecte (aruncate în canal sau descoperite pe câmp), rămase neelucidate până în prezent, ar putea avea legătură cu această grupare. De altfel, Valentin Șlepac și Adrian Grigoraș, reținuți la Constanța, au recunoscut că ar fi comis cele patru crime, dar că ar fi fost obligați de Băhăian să ucidă.

Cei doi au fost prezentați, în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu propunere de arestare preventivă la Tribunalul Constanța, care a emis pe numele lor mandate de arestare preventivă pentru o perioadă de 25 de zile, pentru comiterea infracțiunilor de omor deosebit de grav, constituire de grup organizat în vederea săvârșirii de infracțiuni și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Șlepac este cercetat într-un alt dosar care se află pe masa procurorilor DNA București și mai este judecat, la Constanța, pentru spălare de bani.

Liderul grupării cercetate de DIICOT pentru uciderea a patru persoane, Sergiu Băhăian, fostul patron al "Sabina Product", a fost prins și el vineri noapte, în Capitală, după ce polițiștii au tras mai multe focuri de armă. Alături de Băhăian, polițiștii l-au prins și pe Eduard Marian Mărculescu, considerat de anchetatori mâna dreaptă a lui Băhăian. Pentru prinderea lor, polițiștii au tras mai multe focuri de armă, unul în mașina în care se aflau cei doi, după ce aceștia au accidentat un ofițer de la Crimă Organizată. Ofițerul a suferit o fractură la mâna stângă. Cei doi suspecți, alături de alți doi complici, au fost prezentați instanței din Ialomița cu pro-punerea de arestare preventivă, magistrații de acolo decizând arestarea lor pentru o perioadă de 29 de zile.

Periculosul Șlepac făcea pe victima în instanțe

Activitatea lui Șlepac și periculozitatea lui au fost evidențiate, încă din luna octombrie 2008, la instanțele constănțene, când s-a cerut arestarea sa preventivă, pentru complicitate la înșelăciune. Grigoraș, "locotenentul" său, era acuzat, atunci, alături de Șlepac, de favorizarea infractorului. Așadar, procurorii spuneau că, după o lună de căutări, pe 24 octombrie 2008, oamenii legii au reușit să dea de urma lui Valentin Șlepac și a lui Adrian Grigoraș, într-un apartament închiriat din București, unde se ascundeau de polițiști. Șlepac nu s-a lăsat prins ușor, fiind nevoie de intervenția trupelor speciale. "Prinderea inculpatului Valentin Șlepac s-a realizat cu ajutorul forțelor speciale, având în vedere periculozitatea acestuia, care, pentru a-și asigura scăparea, a escaladat fereastra apartamentului unde se ascundea, a sărit în balconul apartamentului vecin, de la etajul III, și a dat buzna în locuința unei femei, pe care a lovit-o, a amenințat-o și a luat-o ostatecă, pentru a nu chema în ajutor poliția și forțele speciale aflate pe holul blocului" spuneau procurorii la acel moment.

Din cercetări a reieșit că cei doi au locuit împreună, timp de două săptămîni, în apartamentul din București, deși anchetatorii dispuseseră, în urma anchetei, interdicția ca cei doi să ia legătura unul cu celălalt. "Sunt elev la liceu, în clasa a XI-a și l-am rugat pe Șlepac să mă găzduiască pentru că îmi era rușine să mă întorc acasă, la părinți. În urmă cu câțiva ani, polițiștii au făcut o percheziție la locuința lor și de aia nu am îndrăznit să mă duc acolo. Am fost ridicat în timp ce coboram scările blocului. Știam despre ordonanța procurorului, care mi-a interzis să mă apropii de Șlepac...!", a declarat spășit Adrian Grigoraș, în 2008, în fața jude-cătorilor constănțeni.

Șlepac, pentru a se disculpa, a declarat că ar fi fost doar simpla unealtă a lui Captalan și Ulezu, cei pe care, se pare, la acel moment, deja îi omorâse. Cu toate acestea, magistrații i-au lăsat, în cele din urmă, liberi.

Cine este Sergiu Băhăian

Sergiu Băhăian a intrat în atenția anchetatorilor în anul 1995 și de atunci este numit de oamenii legii "prințul cecurilor false". La timpul respectiv, era patronul societății "Sabina Product" și a declanșat unul din cele mai mari scandaluri financiare din România. El a fost condamnat, la data de 2 decembrie 1998, la cinci ani de închisoare pentru fals. Potrivit anchetatorilor, în calitate de asociat unic și administrator la SC "Sabina Product" SRL, Băhăian a indus în eroare aproximativ 5.000 de persoane, încasând ilegal peste șapte miliarde de lei vechi. În 1995, Băhăian a fugit din România, împreună cu trei colaboratori, după ce a constatat că nu poate să-și respecte obligațiile contractuale. La sfârșitul anului, el a fost arestat în Ungaria, iar câteva luni mai târziu a fost extrădat, pentru a fi judecat de autoritățile române. La 19 septembrie 1997, Băhăian a fost eliberat, după ce făcuse un an și nouă luni de închisoare.

La scurt timp, el a fost dat iar dat în urmărire și învinuit că, împreună cu Laura Petrov, l-ar fi înșelat pe cetățeanul german Ionatan Ioan Hocker cu suma de 64.000 de mărci. Oamenii legii susțin că Băhăian și Petrov au încheiat două contracte de împrumut cu cetățeanul german, garantând cu bunuri din patrimoniul firmei la care Petrov era administrator și care, în realitate, nu existau. De fapt, Hocker s-a asociat cu cei doi pentru a repune pe picioare societatea "Sabina Product", dar aceștia au cheltuit în interes personal banii împrumutați. Încarcerat din nou, Băhăian a ispășit o parte din pedeapsă, iar în octombrie 2002 a părăsit închisoarea. În 2009, el a preluat echipa Gloria Buzău după ce fostul finanțator, Costel Bucur, a renunțat să mai investească în clubul buzoian.

În timpul liber, Băhăian căuta să-și facă prieteni, având deschise mai multe conturi, pe Hi5, Neogen sau Facebook. Mai mult, se pare că individul își căuta chiar și nevastă pe Internet deoarece este înregistrat și pe site-uri matrimoniale. În ceea ce privește ocupația principală, Băhăian se prezintă drept regizor.

Cum a fost capturat Băhăian

"Îl supravegheam îndeaproape, pentru a găsi momentul oportun. Vineri noaptea, Băhăian se afla la clubul «Bellagio», din capitală. Când a ieșit și s-a urcat într-o mașină Peugeot, am pornit pe urmele sale. Am decis să îl blocăm pe Ștefan cel Mare, chiar în apropierea sediului IGP. Două dintre mașinile noastre i-au tăiat calea. Am coborât din mașini și am strigat «Stai, Poliția!» Nu a oprit. A băgat în marșarier și a dat cu spatele. A lovit o mașină care aștepta la semafor. Apoi a accelerat și a încercat să forțeze barajul. Atunci am decis să îl scoatem din mașină. Unii dintre noi am încercat să deschidem portierele, dar erau blocate. În busculada creată unul dintre ofițeri a fost rănit și s-a ales cu o fractură la mâna stângă. Am lovit geamurile, dar erau securizate și apoi am scos pistoalele și am deschis focul. După primele gloanțe Băhăian și-a dat seama că nu poate scăpa și s-a predat" a povestit unul dintre polițiști.

Olga Bostan și Petre Cristea ar putea fi victime ale clanului lui Băhăian

Oamenii legii au precizat că până la acest moment au identificat patru cadavre, însă numărul lor ar putea fi mai mare. Ținând cont de modalitatea prin care își eliminau foștii parteneri de infracțiuni, este posibil ca o femeie din Slobozia să fie cea de-a cincea victimă a clanului lui Băhăian. Olga Bostan avea 56 de ani și a fost dată dispărută de familie la data de 14 mai 2009. Corpul ei a fost găsit în luna iunie a anului trecut. Cadavrul se afla în apele Canalului Dunăre - Marea Neagră. Scafandrii s-au chinuit mai bine de patru ore pentru a recupera trupul din apă, deoarece era legat de picioare și de gât cu un cablu metalic, iar de capătul lui era prinsă o dală de beton de 200 kg greutate. Ea a fost identificată trei luni mai târziu după amprenta dentară. Apropiații spun că avea anumite probleme cu niște bărbați care îi dădeau bani dar, de frică, s-au ferit să dea mai multe indicii. În urma efectuării necropsiei s-a ajuns la concluzia că femeia a fost ucisă.

Și cazul lui Petre Cristea ar trebui să pună pe gânduri anchetatorii, cu atât mai mult cu cât s-a dovedit deja că legiștii au greșit în unul dintre cazuri. Este vorba de una dintre victimele identificate deja, Emilian Leonte. Anchetatorii susțin că, inițial, medicii au concluzionat că bărbatul ar fi murit înecat și nu au găsit nicio urmă de violență. Cu toate acestea, după ce s-a aflat că Emilian Leonte este una dintre victimele clanului Băhăian, a urmat o altă necropsie, care a stabilit că el fusese ucis cu mai multe lovituri de ciocan primite în cap.

Așadar, este posibil ca și în cazul lui Petre Cristea să fie vorba despre o greșeală. Petre Cristea avea 55 de ani. El a fost dat dispărut de soția sa, Gabriela Cristea, la data de 29 octombrie 2008, după ce bărbatul a plecat spre Poliție unde trebuia să dea o declarație cu privire la o tamponare, și nu s-a mai întors. Ulterior, la data de 16 mai 2009, în Canalul Dunăre Marea Neagră a fost descoperit un cadavru de sex masculin, legat de mâini și picioare și cu două pietre de aproximativ 15 kilograme care atârnau pe corp. Bărbatul avea la gât un lanț, iar la mână o brățară, ambele din aur, și în buzunarul de la geacă un telefon mobil. La o lună după ce a fost găsit cadavrul, polițiștii au reușit să-l identifice cu ajutorul cartelei SIM, găsite în telefonului mobil, dar și cu ajutorul rudelor care au recunoscut bijuteriile lui Petre Cristea. Deși polițiștii au susținut că este vorba despre o sinucidere, încă de la început, familia acestuia a spus că nu avea motive să recurgă la un asemenea gest.

Mama fraților Piciog, moartă în condiții suspecte

În luna noiembrie a anului trecut, mama fraților Piciog, Ioana Piciog, de 81 de ani, a fost găsită moartă pe un teren viran de la marginea satului Olteni. Oamenii legii au stabilit că femeia dispăruse de acasă cu o zi în urmă. Aceasta locuia împreună cu fiii ei, în comuna Măgura, iar duminică mersese în vizită la fiica ei, în comuna învecinată, Dumbrăveni. Luni, plecase înapoi spre Măgura, dar nu a mai ajuns acasă, ea fiind găsită moartă, dezbrăcată și cu hainele așezate în apropiere.

Medicii legiști au concluzionat că femeia nu a avut o moarte violentă.

Concret, la timpul respectiv, ei au spus că bătrânei i s-a făcut rău în drum spre casă. În speranța că-și va reveni, ea și-a scos singură hainele de pe ea însă, ulterior, a intrat în stare de hipotermie și a decedat. Totuși, anchetatorii iau acum în calcul ca nu cumva femeia să fi văzut secvențe din îngroparea celor două cadavre și să fi fost executată.

Polițiștii care au lucrat la caz vor fi premiați

"Am dispus analizarea operațiunii și recompensarea polițiștilor care au contribuit la soluționarea cazului. O atenție specială o vom acorda polițistului rănit în acțiune", a declarat chestorul principal Petre Tobă, șeful Inspectoratului General al Poliției Române.