Cum își încheie constănțenii socotelile cu viața

Constanța se numără printre județele cu cele mai multe sinucideri din țară. Mai bine de o sută de constănțeni își pun capăt zilelor, an de an, plasând județul nostru pe locul patru la acest capitol. Cei mai mulți constănțeni care și-au pus capăt zilelor s-au spânzurat, iar mai puțin de jumătate au lăsat un bilet de adio.

Ultima statistică realizată de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" privind sinuciderile plasează județul Constanța pe un îngrijorător loc patru pe țară (după municipiul București, Iași și Târgu Mureș). Astfel, conform datelor puse la dispoziție de specialiștii bucureșteni, în județul nostru, anul trecut, au avut loc 116 sinucideri, majoritatea constănțenilor care au încheiat socotelile cu viața alegând să se spânzure (90 de persoane); 12 s-au aruncat de la înălțime, două persoane și-au tăiat venele, șapte s-au otrăvit etc.

Se impune menționat că, în comparație cu anii anteriori, numărul sinuciderilor din județul nostru deși se menține ridicat, este în scădere.

Mai mulți sinucigași în rândul bărbaților

Statisticile arată că, în județul Constanța, sunt mai mulți bărbați decât femei care au ales să-și pună capăt zilelor; în ceea ce privește vârsta, se observă o preponderență a persoanelor cu vârste cuprinse între 40 și 80 de ani, care recurg la acest gest fie din disperare - pierderea locului de muncă -, de singurătate sau de dorul partenerului care a încetat din viață. În cazul tinerilor, cum era de așteptat, motivele care îi împing spre acest gest fatal țin de dezamăgirile din viața amoroasă.

Depresiile și băutura - principalele cauze

Psihologul dr. Ana Maria Nedelcu, din cadrul Serviciului Criminalistic al Poliției Constanța, a explicat pentru cititorii "Cuget Liber" care sunt factorii care contribuie la creșterea riscului de sinucidere.

Principala cauză o reprezintă bolile psihice, prezente în majoritatea cazurilor: depresii, tul-burări de dispoziții, tulburări bipolare, tulburări de personalitate, sindromul de stres etc.

"Tentativele anterioare de suicid sunt cel mai important indicator al unei posibile sinucideri. Aproximativ 20% dintre sinucigași au avut o tentativă anterioară și dintre cei care au încercau să se sinucidă 1% reușesc în decurs de un an, iar peste 5% se sinucid în decurs de zece ani. Cu toate că auto-rănirea nu este privită ca tentativă de suicid, existența unui comportament auto-vătămător este legată de un risc mare de suicid", a afirmat psihologul.

Un alt factor, răspândit în țara noastră, îl reprezintă consumul de alcool. De altfel, potrivit psihologului, s-a constatat că "țările care au mai multe cazuri de alcoolism și o densitate mai mare a barurilor au în general și o rată mai mare a sinuciderilor, acest lucru fiind în primul rând legat de consumul de băuturi spirtoase, mai degrabă decât de consumul total de alcool. Aproximativ 2,5% din persoanele care au fost tratate pentru alcoolism se sinucid la un moment dat", a adăugat psihologul Ana Maria Nedelcu.

Și jucătorii împătimiți de jocurile de noroc se numără printre cei în rândul cărora este o rată mare a sinuciderilor. Aproape un sfert dintre jucătorii patologici au tentative de suicid. Surprinzător este însă altceva: rata sinuciderilor, în rândul soțiilor lor, este de trei ori mai mare!

De ce prin spânzurare?

În ceea ce privește metoda prin care au ales să-și curme viața, specialiștii sunt de părere că sinucigașii din Constanța au dat dovadă de determinare. Sinuciderea prin spânzurare este considerată ca un drum sigur spre moarte; la fel și aruncarea în fața trenului, practicată de asemenea de con-stănțeni, dar într-un număr mai mic. Cei care recurg la aceste metode, spun psihologii, nu-și mai doresc să fie salvați.

În schimb, mai este o categorie de sinu-cigași: cei nehotărâți, cei care ar dori, în subconștientul lor, să fie salvați. Aceștia aleg un sfârșit lent, dându-și astfel o șansă: ape-lează la ingerarea de pastile, își taie venele etc. Gestul lor, atrage atenția specialiștilor, este de fapt un strigăt de ajutor.

Nu lasă bilet de adio

De ce? Aceasta este întrebarea celor care rămân în viață. În mai puțin de jumătate din cazuri, însă, cei care și-au pus capăt vieții au ales să lase un bilet de adio.