Foștii deținuți politici, chinuiți în trecut și uitați în prezent! Un muzeu memorial va fi inaugurat la Poarta Albă

703
De peste trei decenii, pe 9 martie este marcată Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944 – 1989. Prilej pentru români de a-și aminti ororile pe care comunismul le-a adus în viața multora, chinurile și tragediile cărora le-au căzut victime sute de mii de oameni.

La Constanța, contextul pandemic i-a împiedicat pe membrii filialei locale a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România să mai organizeze ceremonialele de pomenire din anii anteriori. Atât în 2020, cât și anul acesta, membrii asociației au împărțit pachete, conform tradiției creștin-ortodoxe, în memoria deținuților politici căzuți în lagăre.

„A fost una dintre cele mai negre perioade!”

„Nu trebuie să uităm, pentru că a fost una dintre cele mai negre perioade prin care a trecut România. Dar au existat în acea perioadă crâncenă oameni care s-au ridicat împotriva comunismului, care voia să distrugă cei trei stâlpi pe care se bazează societatea românească: libertatea, credința și familia”, a declarat pentru „Cuget Liber” Paul Andreescu, președintele Filialei Constanța a Asociației Foștilor Deținuți Politici.

Paul Andreescu s-a numărat printre tinerii care, în acea perioadă, au ajuns în lagăr pentru că a „îndrăznit” să se ridice împotriva regimului comunist. „În lotul din care am făcut eu parte, cel mai tânăr avea 16 ani, urmam eu, 17 ani, iar cel mai în vârstă avea 20 de ani. Noi am fost reținuți pentru că împrăștiam manifeste în oraș, prin care ceream plecarea trupelor rusești, scoaterea limbii ruse din învățământul obligatoriu, încetarea predării istoriei Partidului Comunist, o viață mai bună și libertate de exprimare. Pentru faptele acestea am suferit șapte ani și jumătate: cinci de detenție în lagărele comuniste, iar apoi doi ani și jumătate am avut domiciliul forțat la Rubla, pentru că eram considerat un pericol pentru siguranța statului”, își amintește fostul deținut politic.

„Ne dorim un sediu de la Primăria Constanța!”

În prezent, atenția asociației reprezentative pentru cei care au suferit sau și-au pierdut viața în lagărele comuniste este îndreptată spre obținerea unui sediu, cât și spre finalizarea și inaugurarea muzeului dedicat cinstirii celor care și-au pierdut viața.

În ceea ce privește sediul, până în prezent eforturile lor nu au fost încununate de succes, semn că responsabilii din prezent au început să uite de jertfele înaintașilor. „Suntem singurul sediu din țară care nu avem un sediu alocat de autoritățile locale, ci plătim singuri chirie. Din 1990 până în 2012 am funcționat într-un sediu din Piața Ovidiu, dar după retrocedarea clădirii am fost evacuați. În prezent funcționăm într-un sediu de pe Bulevardul Ferdinand, unde plătim chirie. Suntem singura filială în această situație, în restul țării au sedii alocate de primării, fie chiar în sediul primăriei sau al prefecturii, fie în alte locații. Noi nu am avut trecere la primarii din ultimele decenii, începând cu Mazăre și încheind cu cel prezent”, a arătat Paul Andreescu.

Muzeul memorialistic de la Poarta Albă ar putea fi inaugurat anul acesta

În schimb, se întrevede o rază de bucurie, căci asociația a primit asigurări că va primi sprijinul necesar pentru încheierea lucrărilor la muzeul memorial planificat a fi realizat pe malul Canalului Dunăre – Marea Neagră, la Poarta Albă. Malurile Canalului Dunăre – Marea Neagră sunt pline de osemintele celor care și-au găsit sfârșitul înrobiți, înfometați, schingiuiți, pentru construirea acestui traseu navigabil. În localitățile din apropierea canalului, cimitirele ascund, în gropi comune, un număr rămas necunoscut de foști deținuți politici. În memoria tuturor celor care au suferit la canal, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România a avut inițiativa ridicării unui complex memorialistic, intitulat „Memorial Canal Dunăre – Marea Neagră“. O parte din lucrări au fost realizate, mai precis Monumentul Memorial Poarta Albă, dar mai sunt multe de făcut. „Am garanția că anul acesta vor fi încheiate lucrările. Mai trebuie montate 30 de plăci cu datele celor exterminați, 10 plăci cu un scurt istoric al canalului, soclul, Stâlpul Infamiei de care erau legați și pedepsiți deținuții politici de la Poarta Albă și un scurt istoric al lui August Lazăr. De asemenea, mai trebuie pus pavajul, realizată troița și parcul”, a precizat Paul Andreescu. De menționat că ani la rând asociația s-a străduit să strângă fondurile necesare pentru realizarea muzeului. De precizat că, în prezent, filiala constănțeană a asociației numără 372 de membrii cotizanți. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2148 secunde