Ioana Maria Vlas va fi judecată în libertate

Curtea de Apel București a respins, ieri, recursul procurorilor împotriva sentinței tribunalului, care a decis în 2 aprilie să înlocuiască arestul preventiv, în cazul Ioanei Maria Vlas, acuzată de înșelăciune în dosarul FNA, cu interdicția de a părăsi țara. Decizia instanței este definitivă.
Magistrații Tribunalului București au decis, în data de 2 aprilie, să înlocuiască arestul preventiv, în cazul Ioanei Maria Vlas, acuzată de înșelăciune în dosarul FNA, cu interdicția de a părăsi țara, urmând ca peste o săptămână să se pronunțe cu privire la fondul cauzei.
Tribunalul a decis, de mai multe ori, înlocuirea măsurii preventive pentru Vlas, dar procurorii au făcut de fiecare dată recurs la Curtea de Apel București, care a menținut starea de arest pentru fostul admi-nistrator al SC SOV Invest și, implicit, al FNA.
Magistrații Tribunalului București vor lua o decizie pe 9 aprilie, cu privire la fondul cauzei ce are ca obiect prăbușirea  Fondului Național de Acumulare (FNA).
La un termen anterior, procurorul a cerut instanței să dispună ca inculpații să plătească investitorilor păgubiți prejudiciul. De asemenea, procurorul de caz a mai cerut instanței s-o condamne pe Ioana Maria Vlas la o pedeapsă cât mai mare și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În aceeași ședință, avocata Ioanei Maria Vlas a cerut ca pedeapsa lui Vlas să fie orientată spre minimul special și dispunerea unei pedepse egale cu perioada arestării preventive. Avocata lui Gavril Bătrân a cerut achitarea acestuia, pe motiv că la dosar nu există probe care să dovedească că ar fi săvârșit vreo faptă penală.
Vlas a declarat, și la termenul de miercuri, că nu a fugit din țară, așa cum se precizează în rechizitoriu, și că nu a fost niciodată citată în Israel, deși autoritățile române știau domiciliul ei de acolo. Ioana Maria Vlas a adăugat că s-a predat singură autorităților și că este nevinovată, susținând în același timp că durata arestării preventive este prea mare. "Menținerea stării de arest este cel puțin revoltătoare. Îmi pare rău, dar am să reclam la CEDO și nu am să cer despăgubiri decât 1 euro simbolic, că și așa statul plătește pentru furăciunile altora", a susținut Vlas.
Un reprezentant al investitorilor păgubiți a cerut restituirea sumelor încasate necuvenit și fraudulos de către societățile care au participat la căderea FNA, și împărțirea acestor sume între investitori, în funcție de numărul de unități deținute la momentul căderii fondului.
Tribunalul București a respins pe 11 martie audierea lui Sorin Ovidiu Vântu în dosarul FNA, după ce Ioana Maria Vlas a afirmat în fața magistraților, la termenul din 5 martie, că Vântu ar fi vinovat de prăbușirea FNI și FNA, și a cerut instanței să-l audieze. Instanța a mai respins și alte cereri de administrare de probatoriu, pe motiv că nu sunt utile cauzei. Magistrații au constatat că martorii propuși spre reaudiere, Lucian Donceanu și Cristian Dobre, despre care Vlas a spus că erau subalternii lui Vântu, au fost audiați cu ocazia primei judecăți, în ședință publică, și, ca atare, nu se impune reaudierea lor. Tribunalul București a apreciat ca inutilă și efectuarea unei expertize contabile.
"Strategia prin care s-au fraudat Fondul Național de Investiții (FNI) și Fondul Național de Acumulare (FNA) i-a aparținut lui Sorin Ovidiu Vântu", a declarat Ioana Maria Vlas la termenul din 5 martie, citând din motivele de apel ale Parchetului, de la prima judecare a dosarului, ea cerând audierea lui Vântu în dosarul FNA.
Ioana Maria Vlas a dat o nouă declarație, în 5 martie, în dosarul FNA, ea acuzându-l pe Sorin Ovidiu Vântu de tot ceea ce s-a întâmplat cu FNA și FNI. "Până în mai 2000, am fost numai o imagine, toate ac-țiunile au fost controlate de Vântu, prin intermediul prepușilor săi", a declarat Vlas. Ea a povestit cum, în urma unei știri apărute într-un ziar din Cluj, în mai 2000, potrivit căreia se schimba formula de evaluare a acțiu-nilor necotate, investitorii  FNI din toată țara au început să răscum-pere unități de fond. Din cauză că acestea fuseseră supraevaluate, la FNI nu mai erau bani suficienți pentru răscumpărare și, în consecință, "mari sume de bani au fost transfe-rate din FNA în FNI", ceea ce a dus la prăbușirea ambelor fonduri.
Vlas a precizat, în timpul audierii, că "tot ce-a s-a câștigat din FNI era pentru Vântu (...) 3 mii de miliarde de lei au ieșit către Vântu, din FNI, în perioada decembrie 1999 - martie 2000".