Județul spânzuraților

Într-o perioadă marcată de mari neajunsuri, omul de rând continuă să se confrunte cu nenumărate probleme sociale, ajungând adesea în pragul disperării. Nici nu este de mirare că, în aceste condiții, numărul celor care își pun capăt zilelor crește de la an la an.

Datele prezentate de specialiștii de la Institutul de Medicină Legală "Mina Minovici" din București arată că, anul trecut, cei mai mulți ro-mâni care s-au sinucis erau din județul Constanța. Astfel, constănțenii se află pe primul loc cu un procent de 36,33 %. Din câte se pare, și în acest an, cele mai multe cazuri de sinucidere sunt înregistrate tot în județul Constanța.
"De la începutul anului și până la data de 1 noiembrie, în județul Constanța s-au înregistrat 100 de cazuri de sinucidere", a declarat pentru "Cuget Liber", șeful de la Medicina Legală din Constanța, medicul Marius Popa.
Dacă în trecut, cei care își luau singuri viața aveau obiceiul de a lăsa bilete de adio prin care își anunțau rudele de ce au recurs la un asemenea gest, mai nou, sinucigașii au găsit alte metode, cum ar fi sms-urile sau mesajele lăsate pe calculator.
Cele mai frecvente modalități de sinucidere sunt spânzurarea (77%), intoxicarea voluntară (6%) și precipitarea (6%).

Bărbații își pun ștreangul de gât, femeile iau pastile
Potrivit legiștilor, bărbații preferă spânzurarea, în timp ce femeile apelează la doze letale de medicamente. O categorie distinctă este cea a bolnavilor psihic, care aleg metode extrem de violente de a-și încheia conturile cu viața, cum ar fi precipitarea, adică aruncatul în gol de la balcon sau de pe clădiri înalte.
Ca zile ale săptămânii în care oamenii aleg să-și curme singuri viața, cea mai frecventă este cea de luni, iar cele mai puține sinucideri au loc sâmbăta și duminica.
Din nefericire, odată cu creșterea numărului de sinucideri apare un alt fenomen la fel de îngrijorător. Potrivit medicilor psihiatri, scade vârsta de incidență a bolilor psihice, astfel încât se observă tulburări de comportament în tot mai multe cazuri în rândul tinerilor.
Metoda preferată de această categorie este cea a ingerării de substanțe toxice, de la soluții orga-nice și până la substanțe caustice. Astfel, tinerele din mediul rural apelează la ingerare de pesticide, în timp ce "orășencele" înghit doze mari de medicamente.
Dacă la persoanele mature care decid să-și pună capăt zilelor se poate vorbi despre motive clasice cum ar fi problemele sociale sau lipsa banilor, la tineri nu poate fi vorba despre așa ceva. Specialiștii susțin că la ei poate fi vorba despre depresii psihice ivite din cauze uneori ridicole, cum ar fi certuri cu părinții sau despărțirea de un prieten. Astfel de acte sunt comise în general cu scopul de a impresiona, dar, din păcate, multe dintre ele s-au încheiat cu moartea persoanelor respective.

Bărbații duc la bun sfârșit ce au început, femeile doar încearcă
Din fericire, nu toate sinuciderile sunt duse la sfârșit. În această privință, statisticile psihiatrilor arată că tentativele de sinucidere sunt mult mai frecvente la femei, în proporție de 67%, față de bărbați, 33%. Cu toate acestea, raportul femei - bărbați privind suicidul realizat arată că, în urma unor asemenea acte, bărbații sfârșesc în proporție de 75%, în timp ce doar 25% dintre femei își iau viața. Tocmai de aceea, cifrele arată că cei mai mulți sinucigași sunt de sexul masculin.

Sinucigașii, înmormântați fără slujbă
Biserica Ortodoxă, dincolo de orice insensibilitate și prejudecată, nu poate săvârși slujba înmormântării pentru sinucigași, cu excepția celor bolnavi psihic, dintr-un motiv de logică a credinței. La înmormântare, preoții se roagă pentru "robul lui Dumnezeu adormit în dreapta credință și în nădejdea învierii". Preoții spun că, prin gestul său, sinucigașul a renunțat la această calitate, devenind rob al deznădejdii. De aceea, sinucigașului nu i se mai face slujbă în biserică și nici parastasele nu sunt primite, deoarece prin gestul său a renunțat singur la o înmormântare creștinească.