O provocare extrem de periculoasă! Cum identificăm manipularea din mediul virtual

Pe platformele online precum Facebook, TikTok și YouTube apar tot mai multe videoclipuri făcute cu ajutorul inteligenței artificiale, de regulă acestea având scopul de a amuza privitorii, înfățișând diferite persoane publice cântând sau spunând diverse lucruri. În campania electorală, acest trend a căpătat noi proporții, fiind făcute videoclipuri false cu politicieni puși în tot felul de ipostaze inedite.

Totuși, aceste videoclipuri au devenit adevărate surse de dezinformare, multe persoane fiind păcălite de declarațiile făcute cu ajutorul programelor care folosesc AI.

Un videoclip deepfake se realizează prin încărcarea unei fotografii sau a unui videoclip într-un program special. Separat, se poate introduce o melodie sau un text, iar programul va face ca persoana din imaginile încărcate să cânte sau să pară că rostește textul dat, folosind și vocea reală a persoanei respective.

Deși majoritatea videoclipurilor făcute cu aceste programe arată rău, multe persoane sunt păcălite de imaginile făcute de AI.

Pe de altă parte, mulți oameni se tem să nu devină victimele înșelătoriilor deepfake, ajungând să devină paranoici și să nu mai creadă nimic din ce văd pe internet.

Pentru a diminua efectele negative ale dezinformării prin instrumentele Inteligenței Artificiale, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a lansat un ghid prin care explică ce este deepfake-ul și cum îl putem identifica.

„În politică și în alte domenii, deepfake-urile pot fi folosite pentru a manipula opinia publică, a discredita adversarii sau a crea confuzie. Acestea pot influența alegerile, relațiile internaționale și pot alimenta teorii ale conspirației", informează specialiștii DNSC.

Principalele indicii la care trebuie să fim atenți atunci când analizăm un videoclip deepfake sunt mediul înconjurător, imperfecțiuni la nivelul feței și mâinilor, nesincronizarea vorbirii/sunetului și mișcării buzelor. Dacă pentru crearea conținutului deepfake nu s-au folosit fotografii ale persoanei din unghiuri diferite, algoritmul nu poate deduce aspectul persoanei din alt unghi, rezultând distorsiuni.

Specialiștii ne recomandă să fim sceptici și să analizăm cu atenție orice conținut video sau foto înainte de a-l accepta ca fiind real.

De asemenea, trebuie să fim atenți la sursele care au distribuit materialele respective și platformele pe care au fost încărcate. În cazul în care sursa nu inspiră încredere, putem căuta confirmarea informației, de exemplu, direct de la persoanele sau entitățile implicate.

„Detectarea deepfake-urilor este o provocare în continuă evoluție, întrucât tehnologiile de AI care stau la baza creării deepfake-urilor devin din ce în ce mai sofisticate. Ca răspuns, cercetătorii și dezvoltatorii lucrează la dezvoltarea de instrumente și tehnici noi pentru a identifica aceste falsuri", au mai transmis reprezentanții DNSC.