Plasele braconierilor piscicoli, la control: "Confiscarea, o pagubă mai mare decât amenda"

Plasele de tip monofilament sunt cele formate din fire polimerice netorsionate, iar confecționarea, deținerea, importul, comercializarea și folosirea acestora reprezintă infracțiune și se sancționează cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei și interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între unul și trei ani.

Anul trecut, în urma acțiunilor organizate și desfășurate de Garda de Coastă pe linia prevenirii și combaterii braconajului piscicol, au fost confiscate 18.395 de metri de plase de pescuit în valoare de 48.500 lei, 944 unelte de pescuit în valoare de 12.700 lei și 16 ambarcațiuni cu motor în valoare 26.500 lei.

Totodată, au fost indisponibilizată cantitatea de 2.547 kilograme pește în valoare de 22.400 lei, 1.750 kilograme fructe de mare în valoare de 3.780 lei, două kilograme de icre în valoare de 100 lei și 125 de exemplare de sturioni redate mediului.

Andrei Ene, purtător de cuvânt al Gărzii de Coastă, a declarat pentru ziarul „Cuget Liber” că nu deține informații oficiale cu privire la modul în care sunt procurate plasele ilegale de către pescari, dar de cele mai multe ori acestea sunt cumpărate de pe piața neagră, de pe internet sau direct de la cei care le confecționează.

Acest tip de plase este preferat de către braconieri, deoarece permite capturarea unei cantități mult mai mari de pește.

„La cele care nu sunt monofilament, ochiul permite ca peștele de dimensiuni mici să iasă, dar plasele ilegale prind și peștii mici, puietul, astfel fiind riscant pentru mediu, acesta este și motivul pentru care sunt interzise prin lege.

Unde este cerere există și ofertă, ca în orice industrie, doar că aceste plase sunt foarte scumpe și pentru braconierii piscicoli, în momentul în care le confiscăm uneltele și nu le mai dăm înapoi, provocăm o pagubă mai mare decât o amendă penală. Din păcate, pedepsele sunt destul de mici”, a menționat Andrei Ene.

În bilanțul activității din anul 2024, reprezentanții Gărzii de Coastă au subliniat că aceste activități ilicite sunt desfășurate atât pentru nevoi personale, cât și pentru obținerea unor câștiguri financiare însemnate, de către persoanele fizice care vând mai departe cantitățile de pește capturate, provocând astfel efecte negative atât fondului piscicol, cât și bugetului de stat.