Se judecă românii-n disperare

Deși percepția publică este alta, cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești nu sunt preponderent penale. Justiția română este mai degrabă una civilă: 85,55% sunt cauze civile și doar 14,45% sunt cauze penale. Astfel, cele mai multe cauze aflate pe rolul instanțelor privesc dreptul de proprietate, faptele cauzatoare de prejudicii, contractele comerciale, neînțelegeri familiale, litigiile de dreptul muncii și de asigurări sociale, se precizează în raportul de activitate privind starea justiției pe 2010. În cadrul dosarelor civile în sens larg, ponderea cea mai importantă o reprezintă cauzele civile propriu-zise (aprox. 50%), urmate de cauzele comerciale (o pondere medie de 20-25%) și cele de minori și familie (aprox. 10%)
Comparativ cu anii anteriori, rezultă în mod clar că în special cauzele civile au suferit o creștere substanțială, aproape dublă în anul 2010 decât în anul 2005. Dintre acestea, numărul cauzelor privind litigiile de muncă, la fel ca și cele de contencios administrativ, au crescut de aproximativ trei ori comparativ cu anul 2005.

Doi români dintr-o mie au fost condamnați penal!
Tot potrivit raportului de activitate privind starea justiței pe anul 2010 publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și care va fi dezbătut de plen astăzi, în ceea ce privește dosarele penale, se remarcă o creștere a numărului de cauze privind corupția, crima organizată și evaziunea fiscală.
Raportând numărul de persoane condamnate la numărul de locuitori din România, rezultă că aproximativ două persoane la mia de locuitori au suferit o condamnare definitivă.

Opt judecători și opt procurori, condamnați definitiv pentru fapte de corupție
În desfășurarea unor proceduri penale, CSM este abilitat prin lege să încuviințeze reținerea, arestarea preventivă și percheziția magistraților.
Potrivit Raportului de activitate privind starea justiției pe anul 2010, în perioada 2006 - 2010, Secția pentru judecători a încuviințat percheziționarea a nouă judecători, reținerea a șapte judecători și arestarea preventivă a acestora și a respins solicitarea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a unui singur judecător. Secția pentru procurori a încuviințat percheziționarea a 10 procurori, reținerea a șase procurori și arestarea preventivă a 11 procurori. Toți magistrații cu privire la care s-a pus în mișcare acțiunea penală au fost suspendați din funcție pe perioada procesului penal. De asemenea, toți magistrații condamnați definitiv au fost îndepărtați din magistratură.
Cât privește faptele de corupție sau asimilate acestora, în perioada 2006 - 2010, au fost condamnați definitiv opt judecători și opt procurori.