Ăsta mic nu știe de glumă!

Fratele mai mic se plânge lui Andrieș:
- Nu știu ce să mă mai fac, m-a nimicit Bică, ia te uită și tu să vezi în ce hal sunt. Apoi îi arată vânătaia de la ochi.
- Bică, mă, a fost în stare de așa ceva? Sincer, poți să te superi cât ori vrea, dar eu unul nu te cred. Dar ca să nu spui că sunt așa și pe dincolo, hai cu mine la el!
Când ajung la cel cu pricina, Andrieș îi zice lui Bică:
- Ia ascultă, mă, tu l-ai nimicit pe frate-meu?
La care, Bică: - D’ apoi...
- Ia mai dă, mă, odată, să văd eu cu ochii mei, că nu te cred așa de curajos!
Bică, fără să aștepte să i se spună a doua oară, se repede și îi mai dă o palmă celui mic, de a văzut stele verzi...
- Cum, mă Bică, dai tu în el de față cu mine? Chiar nu mă vezi că sunt ditamai namila? Ia mai dă, mă, încă o dată, să vadă dacă nu ți-a pierit curajul!
Bică lovește cu și mai multă furie și a treia oară.
Atunci, Andrieș se întoarce spre frate-său și îi zice:
- Hai, mă Bică, frățiorule, să mergem acasă, că ăsta mic nu știe de glumă!!!