Calul cu probleme

Un italian angajează trei români să-i vopsească gardul care împrejmuia casa.

Dis-de-dimineaţă, înainte de a pleca la serviciu, italianul le dă celor trei instrucţiunile:

- Aveţi aici trei găleţi de vopsea care vă vor ajunge să vopsiţi tot gardul. În bucătărie e mâncare. Aaa, era să uit. Aţi văzut calul pe care îl ţin închis în spatele curţii? Să nu cumva să lăsaţi poarta dechisă să scape de acolo că nu ştiu ce fac cu voi. S-a înţeles?

- Am înteles, şefule, răspund românii într-un glas! Pleacă italianul, iar românii se apucă de treabă. Nu după mult timp, unul dintre ei zice:

- Măă, mie mi-a venit foamea, hai să vedem ce are ăsta de mâncare! După un ospăţ pe cinste, românii caută şi ceva de băut, dar nu găsesc decât apă şi suc. Atunci, unul dintre ei zice:

- Mă, ştiu eu cum să facem rost de băutură. Mergem şi vindem o găleată de vopsea, cumpărăm băutura, iar vopseaua ce rămâne o mai diluăm, o mai lungim şi terminăm noi gardul. După ce au băut s-au apucat de vopsit, dar când mai aveau puţin din gard se termină vopseaua.

- Acum ce facem? De unde luăm vopsea? Italianul o să-şi dea seama că noi am luat-o.

- Mă, fraţilor, las' pe mine, zice unul mai isteţ, că ştiu eu cum facem. Mai strângem puţină vopsea pe pensulă şi dăm pe botul la cal, iar când va veni italianul îi vom spune că acesta a scăpat şi a mâncat-o. Zis şi făcut. Pe seară, ajunge şi italianul acasă.

- Mă, ce-aţi făcut cu vopseaua? Eu am calculat la fix şi trebuia să vă ajungă.

- Şefu', ne pare tare rău, dar a scăpat calul şi a mâncat-o. La auzul acestor vorbe, italianul intră în casă, ia puşca şi nici una nici două, împuşcă animalul.

- Ce naiba, dom'le, pentru o găleată de vopsea ai omorât săracul animal? Îţi cumpăram noi alta.

- Bă, fraţilor, vedeţi voi casa asta? Tot cu români am făcut-o. Dă-l încolo de cal, mi-a mâncat 30 de saci de ciment, 800 de cărămizi, patru grinzi!