Cel mai inventiv pescar de când lumea

Se fac pregătiri pentru un congres al pescarilor. Președintele: 

- Trebuie să evităm situația din anii precedenți, când la masa festivă, după vodcă și palincă, s-a început cu chestii răsuflate de genul: am prins o știucă atâta de mare, am prins un caras imens, de 50 cm, de 70 cm, de 3 la 7 kg! Sunt chestii jenante. Aștept propuneri în acest sens. 

Unul propune să se dea angajamente scrise. Șeful spune că asta s-a mai făcut și nu s-a respectat etc. Un alt tip zice: 

- Domnilor, sunt chestii ce nu pot fi controlate, la un păhăruț omul uită de toate angajamentele. Eu aș sugera să folosim niște cătușe, fiecare să avem pe tot timpul mesei cătușe la mâini și astfel nimeni nu mai poate arăta cât de mare a fost, chipurile, peștele prins. 

Se acceptă varianta că fiind cea mai sigură. Au loc lucrările și se ajunge la masa festivă: gustări, vodcă, măsline, mămăliguță, pălincă… 

Președintele tocmai vorbea: 

- Am filat, am întins, a mușcat, am început să-l trag, l-am adus la mal, am luat minciogul și l-am scos afară. Era, era… avea un ochi uite atâta de mare!