Doi preoți se întâlnesc pe stradă, amândoi mergând pe jos:
-Bună ziua părinte.
-Să trăiești părinte, unde e bicicleta dumitale, că nici eu nu o mai găsesc pe a mea?
-Nu pot să-mi dau seama unde am pus-o.
-La revedere.
-Cu bine.
A doua zi se întâlnesc din nou, primul pe bicicletă.
-Bună ziua părinte.
-Să trăiești părinte, văd că ţi-ai găsit bicicleta, cum ai făcut?
-Măi, am făcut o slujbă de plângeau icoanele pe pereți, şi când am ajuns la cele zece porunci la porunca a 7-a “Să nu furi”, un enoriaș a spus: “Părinte, te rog, iartă-mă, eu ţi-am luat-o” şi apoi am găsit-o la poarta bisericii.
-Bine părinte am să fac la fel.
A treia zi amândoi pe biciclete.
-Bună ziua părinte.
-Să trăiești părinte, văd că ţi-ai găsit bicicleta. Cum ai făcut?
-Așa cum mi-ați zis, am făcut o slujbă de plângeau icoanele pe pereți şi am început cu cele 10 porunci şi când am ajuns la a 4-a “Să nu preacurvești” mi-am adus aminte unde am lăsat bicicleta…
